Reţetele Zenaidei
Reţetele şi sfaturile culinare prezentate de Zenaida Luca în emisiunea "La minut".
Articol de Zenaida Luca-Hac, 30 Octombrie 2009, 13:27
Zmeura sau sentimentul feminităţii auguste
| |
Pruna sau eternul feminin | |
Ghiveciul de vinete - un regal! | |
Vişina – sora purpurie a cireşei
| |
| |
Roşia – mărul de aur sau poama iubirii
| |
Morcovul – dublul lui Prometeu Esenţa morcovului, unită cu cea a verzei, are puterea de a muta şi munţii din loc. | |
| |
Piersica – mărul persan (malum persicum) – cum îi spuneau romanii – s-a ivit pe lume nu în Persia, ci în China, probabil cu ceva mii de ani în urmă. | |
Romanii au descoperit parfumata, catifelata şi preadulcea caisă când au cucerit Armenia şi au numit-o fie armeniaca, fie malum praecox (mărul timpuriu) fie, simplu, praecoquum, adică cea care se coace înainte de vreme, timpuriu. | |
Ca şi fasolea, bobul, lintea şi năutul (verii ei), mazărea, mesopotamiană şi ea, se poate preface uşor într-o cremă săţioasă, desfătătoare până la extaz şi tămăduitoare. | |
Cartoful - trufa Anzilor | |
Crema de dovlecel şi varză - Ivresse d'amour Dovlecelul sau dovleacul de vară este dovleacul tânăr, suplu şi fraged, cules cu mult timp înainte de a se maturiza, adică înainte de a se transforma în bostanul pântecos de toamnă. | |
Romanii şi grecii îl savurau cu brânză tare de capră şi mult, mult usturoi. | |
Salata de cireşe – "dulcele fruct al tinereţii"
| |
Timidul măceş a avut de făcut o călătorie lungă până să ajungă splendidul trandafir, dar a meritat. | |
Trandafirul – simbolul iubirii absolute
| |
Vindecarea – cereţi şi vi se va da
| |
Taina sănătăţii depline - iubirea
| |
Dieta - Calea cea dreaptă | |
Căpşuna | |
Varza de mai şi mărarul de primăvară: doi îndrăgostiţi nebuneşte unul de celălalt. | |
Varza I O "my fair lady" a Mediteranei. | |
Desfătarea desfătărilor şi leacul leacurilor. | |
Fratele şteviei. | |
Bucătarii Evului Mediu, moştenitorii ştiinţei subtile a gătitului cu arome, credeau că mărarul este o iarbă fermecată. | |
Ridichea neagră le-a fost dăruită, mai întâi popoarelor din ţinuturile Chinei de azi, de unde a fost adusă în lumea greco-romană şi în Egipt, cu ceva mii de ani în urmă, probabil ca mirodenie şi medicament. | |
O întrezărire a văpăii cereşti. | |
Un dans nupţial. | |
Năsturelul sau Cresonul de izvor Iarba pe nedrept numită "strâmbă nasul". | |
Hreniţa sau Cresonul de grădină Dublul feminin al Hreanului. | |
Iarba fermecată care creşte într-o zi cât altele într-un an. | |
Păpădia sau "Coana preuteasă" care ştie a tămădui de toate Păpădia este una din verdeţurile aşa-zise lăptoase, adică e soră bună cu lăptuca, cu cicoarea şi cu floarea soarelui. | |
Narcisa - metamorfoza unei iubiri neîmplinite Frumuseţea, atunci când găteşti, este că poţi crea câte o poveste de dragoste, ca cea dintre spanac şi brânză, de pildă. | |
Narcisa - floarea cu o mie de parfumuri Se pare că, în lume există, pe puţin, o mie de varietăţi ale narcisei. | |
Loboda - sufletul pereche al leuşteanului | |
E fragedă, mătăsoasă, proaspătă, răcoritoare şi suculentă. E întineritoare. | |
Masa de Paşte - o cină de taină | |
Puterea ascunsă a oului | |
Oul de Paşte - o promisiune | |
Ştevia – dulcea pereche a spanacului Ştevia e dăruită cu o dulceaţă binefăcătoare care, departe de a ne încărca sângele cu zaharuri nesănătoase, îl curăţă de ele. | |
Spanacul - viaţa în stare pură De ce mâncăm spanac ? Pentru că împiedică degenerarea celulelor … mai ales a celulei nervoase … | |
Ceapa … ne purifică … ne regenerează … ne remineralizează … şi ne revitaminizează. | |
| |
Ghiocelul - floarea trezirii Vedem iarba izbucnind din pământ şi, în ea, câte o mică colonie de ghiocei, florile laptelui, cum le spun botaniştii. | |
Leurda sau ipostaza feminină a usturoiului Se mănâncă crudă, proaspătă, tânără, tăiată mărunt, întocmai ca pătrunjelul, cu care formează o pereche întraripată. | |
Supa de linte - noian de desfătări Lintea, vara bună a fasolei de răsărit, este, ca şi ea, o hrană esenţială. | |
Laboratorul de hemoglobină. | |
O prinţesă în straie de cenuşăreasă. | |
Fasolea, darul lumii noi | |
Nuca sau creierul vegetal | |
Grâul II - Grâul sau boabele noastre cele de toate zilele. | |
Grâul sau bobul atothrănitor. | |
Bucătăria prea-înaltă sau arta ospăţului desăvîrşit | |
Există un singur fel de piper, cel negru. | |
Iisus Hristos spunea că dacă am avea credinţă cât un bob de muştar am putea muta munţii din loc. | |
Humus… Tahini… Halva sau comoara din bucătăria lui Ali Baba. | |
Aceste semincioare magice au vitaminele cele mai preţioase: B-urile şi vitamina E, a fertilităţii. | |
Ienibaharul sau mirodenia cu o sută de arome Se foloseşte întocmai ca cele trei mirodenii cu care seamănă atât de mult: cuişoarele, scorţişoara şi nucşoara. | |
Un ghimbir indian a cărui pulbere aurie răsfaţă pilaful şi lintea în jumătatea orientală a globului. | |
Mirodenia Maharajahilor. | |
Sămânţa iubirii. | |
Ghimbirul rădăcina care face inimile să înflorească Ghimbirul se presară proaspăt, ras sau feliuţe, peste bucăţi de pepene galben, piersici, căpşuni, pere, mere sau banane, alături de vanilie şi miere, sau, toate acestea se scaldă în sucu-i proaspăt stors. | |
Feniculul sau gustul unei întâlniri fugare Bulbul are gust de ţelină şi e fantastic crud, tăiat mărunt, amestecat cu ulei de măsline. | |
Coriandru este un alt văr bun al pătrunjelului, aşadar şi al chimenului. | |
Chimionul sau chimenul sălbatic – ajutorul stomacului Ceaiul de chimion este sfânt pentru stomacul încet-mistuitor şi pentru intestinele tulburate. | |
Chimenul poate preface orice supă într-un lichid magic Aşa-zisele lui seminţe se pot pune în mâncare întregi sau măcinate. | |
Medicii egipteni, greci şi romani le foloseau în leacuri dezinfectante, antiseptice şi ca anestezic. | |
Anasonul mediteranean - vindecătorul stomacurilor pofticioase Anasonul mediteranean este duhul rachiului de orice fel. | |
Anasonul stelat sau adevărata seducţie Vă dezvăluim câteva idei ca să vă bucuraţi de aceste steluţe crescute în grădinile chinezeşti. | |
Nucşoara este un sâmbure, ca cel de caisă, dar aromat până peste poate. | |
Făină, drojdie, apă şi sare sunt cele patru elemente magice ale pâinii, alimentul alimentelor. | |
Vinul cu arome - poţiunea care uneşte destine Vinul este o poţiune puternică care uneşte destine. | |
Faceţi loc pe masa de Crăciun şi unei farfuriuţe cu steluţe de vanilie. | |
Sărbătorile sunt ca mirodeniile: desfătătoare şi parfumate. | |
Portocala - fructul regilor indieni Portocala are un parfum îmbătător şi gustul nectarului cu care se hrănesc nemuritorii. | |
Scoarţa copacului vieţii. | |
Aroma îmbrăţişării fără sfârşit. | |
Pulberea de aur mai scumpă ca aurul. | |
Roiniţa este vară cu salvia şi tot atât de binefăcătoare ca ea. | |
Buruiana care readuce pofta de viaţă. | |
Sau cum să găteşti cu duh. | |
Bouquet Garni şi Herbes de Provence Opera înaltei chimiidin bucătărie. | |
Iarba dragonului care luptă cu necurăţia. | |
Orice masă de post poate fi un ospăţ, al cumpătării şi al măsurii. | |
Salvia- Mirodenia lui Dumnezeu Salvia era nelipsită de la mesele şi din grădinile lui Carol cel Mare. | |
Îndulceşte firea oricui. | |
Salvia este o plantă binecuvântată, atotbinefăcătoare şi atottămăduitoare. | |
Supa de lapte cu maghiran îmblânzeşte mânia Maghiranul este, şi el, ca ruda sa sovârvul, iarba căsătoriei. | |
La Piaţă – Sau arta de a cumpăra ca un iniţiat Atunci când faceţi piaţa, participaţi la misteriile casnice ale familiei ? | |
Oregano - Sovârv sau în mrejele celei mai iubitoare soţii Numele de oregano, grecesc, îl poartă două ierburi înrudite, cunoscute la noi ca sovârv şi maghiran. | |
Merlot – Pentru o cină … a Media Luz Merlot-ul este un vin delicat şi tandru, de o mare bogăţie interioară. | |
Ce este gripa ? Boala care te înhaţă din senin. | |
Românii i-au spus rozmarinului roua mării, iar grecii copacul de tămâie. | |
Dafinul – Iubirea pierdută a lui Apollo Dafni a fost o nimfă transformată într-un copac, în dafin. | |
Chardonnay-vinul cu gust de unt proaspăt Chardonnay-ul este cel mai nobil şi cel mai căutat vin alb. | |
Cimbrişorul, iarba cu miros de tămâie Trezeşte mintea mai bine decât cafeaua şi este un balsam expectorant care scade febra. | |
Sumerienii foloseau cimbrişorul încă de acum 5.500 de ani ca mirodenie şi bază pentru remedii, iar egiptenii îl foloseau ca bază pentru balsamuri. | |
Cabernet Sauvignon este un vin plin de virilitate şi forţă. E robust şi învăluitor. | |
Cimbrul te face să savurezi cu nesaţ ciupercile şi cremele cu unt, salata de roşii cu salvie şi cartofii cu rozmarin. | |
Vinul şi mâncarea - un coup de foudre Din "Manualul somelierului" aflăm că prima regulă a asocierii mâncărurilor cu vinul este armonia. | |
Mustus în latină însemnă nou sau proaspăt. Vinum mustum era mustul, vinul cel nou, dulce, nefermentat. | |
Hreanul, voluptate până la lacrimi Hreanul hrăneşte, întăreşte şi vindecă tot felul de neputinţe. | |
Borcanul fermecat cu castraveţi muraţi Vă împărtăşim astăzi secretul castraveţilor muraţi în saramură. | |
Mujdeiul de usturoi, cu apă sau cu moare, simplu sau îmbogăţit cu ulei, cimbru sau pătrunjel, a fost multă vreme o mâncare de toate zilele a românilor. | |
Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir sau Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc sunt vinurile roşii şi vinurile albe, cele mai alese, care ne însoţesc prânzul sau cina. | |
Între alium si alimentum, adică usturoi şi aliment, în latină, există o legatură subtilă. Şi unul şi celălalt hrănesc şi dau putere. | |
Supa de usturoi … e dumnezeiască! Aţi încercat vreodată ţelina fiartă la abur cu pasta de usturoi? Are gustul celui mai delicat unt. |