Zeci de mii de câini comunitari, în atenţia autorităţilor

În Argeşo nouă "biobază" pentru câinii comunitari din Piteşti a fost construită în comuna Moșoaia din apropierea oraşului.

Astfel, Piteştiul este printre puţinele oraşe din România care are două astfel de amplasamente pentru câinii fără stăpân.

Aceasta are o capacitate de circa 2.000 de locuri.

Cu toate acestea, în Piteşti câinii fără stăpân sunt în toate cartierele, iar autorităţile acum vor să înfiinţeze un serviciu de ecarisaj.

La sesizarea locuitorilor, autorităţile promit că îi vor amenda pe cei care nu sterilizează câinii, însă nu au precizat când şi care va fi cuantumul amenzilor, transmite corespondentul nostru in Arges Constantin Pasol.

"Condiţii bune" pentru câinii maidanezi

Noua biobaza are cabinete medicale, sală de operații, laborator de analize, spații pentru depozitarea și prepararea hranei, camere frigorifice și vestiare pentru medicii veterinari și îngrijitori.

Cuștile respectă normele legale în materie: fiecare câine de talie mare sau mijlocie va avea la dispoziție un spațiu de 1,92 de mp, iar fiecare maidanez de talie mică, un spațiu de 1,1 mp.

Alimentarea cu apă se face printr-un branșament de la rețeaua de distribuție a comunei Moșoaia.

Investiția a costat bugetul local peste 2.651.000 de lei, mai spune Constantin Pasol.

Ecarisajul "e blocat" in Botosani

Numărul câinilor comunitari de pe străzile Botoșaniului depășește 3.000. Asta pentru că, de la începutul anului, activitatea de ecarisaj a fost blocată.

Corespondenta noastră la Botoşani, Gina Poenaru, spune că nicio firmă nu s-a înscris la licitație, astfel încât, in cele din urmă, activitatea a fost încredințată, din nou, Directiei de Servicii Edilitare din cadrul Primăriei.

Padocul existent este ocupat la maxim, așa că edilii au decis să construiască un nu padoc. Până la sfârșitul acestei luni, primul din cele 8 module cu câte 100 de locuri fiecare, va fi finalizat.

Potrivit constructorului, modulele vor fi date spre utilizare eşalonat, în maxim două săptămâni urmând să fie date în folosinţă primele 100 de locuri și fosele septice aferente (pentru câ în zonă nu există canalizare).

Primarul Ovidiu Portariuc susţine că imediat după ce se va da în folosinţă primul modul cu 100 locuri, va începe şi capturarea câinilor comunitari de pe străzile municipiului.

Problema câinilor fără stăpân din Miercurea Ciuc, ţinută sub control prin adopţii

La Miercurea Ciuc, problema câinilor vagabonzi este ţinută sub control ca urmare a unui parteneriat realizat între o fundaţie locală pentru protecţia animalelor cu o asociaţie germană.

De mai mulţi ani, colaborarea s-a concretizat, printre altele, în adoptarea de către cetăţeni germani, austrieci sau elveţieni a peste 400 de patrupede fără stăpân din adăpostul de la Miercurea Ciuc.

După ce sunt adunaţi de pe străzile oraşului, câinii sunt sterilizaţi sau trataţi, dacă sunt bolnavi, după care pozele lor sunt postate pe internet şi orice iubitor de animale îi poate adopta.

În adăpostul de la marginea municipiului acum sunt aproximativ 300 de câini.

Viceprimarul oraşului, Antal Attila, declară însă că cea mai importantă problemă este cea a câinilor vagabonzi aduşi, periodic, din alte judeţe şi că, până acum nu s-a reuşit identificarea celor care fac aceste transporturi, precizează corespondentul Radio România, Angela Bârsan.

Câinii comunitari ai Slatinei, sterilizaţi gratuit

Câinii fără stăpân din Slatina vor fi sterilizaţi gratuit, în perioada următoare, transmite corespondentul Radio România, Laura Stoican.

Problema înmulţirii câinilor comunitari este în atenţia autorităţilor locale, care au discutat cu un ONG pentru sterilizarea animalelor.

În plus, va fi organizată o nouă licitaţie publică pentru a se găsi o altă firmă care să se ocupe de ecarisaj.

Autorităţile slătinene sunt total nemulţumite de firma care se ocupă de câinii comunitari, firmă care nu se vede, nu-şi face treaba, deşi există.

Edilii spun că, şi-au propus să facă o astfel de sterilizare din mai multe motive, principalul fiind acela că trebuie să îi sterilizeze pe toţi, mai ales cei din zona caselor, pentru că acolo este focarul, şi câinii migrează către oraş.

Aceştia şi-au propus sterilizarea a 2.000 de câini, în cel mult un an şi va lua legătura şi cu alţi primari din jurul Slatinei, să facă acelaşi lucru.

Este luată în calcul şi amendarea celor care nu vor aduce la sterilizare maidanezii care se instalează pe proprietăţile lor.

În paralel, autorităţile Slatinei organizează şi o altă licitaţie publică pentru a găsi o nouă firmă care să se ocupe de strângerea animalelor de pe domeniul public.

Medicii de la Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Slatina spun că, sosesc aici pentru îngrijiri medicale, după ce au fost muşcaţi de maidanezi, peste 100 de oameni, lunar.

"Pregătiri" şi la Brăila

Primăria Brăila amenajează în prezent un adăpost permanent pentru câinii agresivi, care atacă persoane pe străzi, transmite corespondenta RRA la Brăila Gina Bahor.

Adăpostul este situat în apropierea satului Lacu Sărat, iar spaţiul unde va funcţiona este închiriat de la patronul uneia dintre cele două firme de ecarisaj din Brăila, care primeste 6.000 de lei bani de chirie.

În ultimii trei ani, adăpostul de la Lacu Sărat a fost folosit mai mult ca loc de tranzit, unde erau aduşi pentru câteva ore câinii prinşi pe străzile oraşului, înainte de a fi transportaţi la noul adăpost din comuna Unirea, ce funcţionează în câteva grajduri ale unui fost CAP.

Spaţiul de la Unirea a fost închiriat, în 2010, de Primăria Brăila, prin intermediul Serviciului de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală (SUPAGL), de la un consilier municipal.

De la începutul anului în curs, cele două firme ce execută servicii de capturare a câinilor fără stăpân au reuşit să prindă 1.500 de exemplare pe străzile Brăilei, 1.400 fiind sterilizaţi (într-o medie aproximativă de 200 pe lună), iar cei mai mulţi dintre aceştia - returnaţi deja în teritoriu. Ceilalţi se află în adăpost, aşteptând să le vină rândul la eliberare.

Pe de altă parte, în prima jumătate a anului în curs au fost muşcaţi de câini circa 900 de brăileni, potrivit datelor primite de la Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean Brăila.

La Cluj situaţia "e ţinută sub control"

574 de clujeni au fost muşcaţi de diferite animale în acest an, potrivit unei statistici realizate de directorul Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică din Cluj, Dorin Duma.

Cele mai multe victime sunt cele ale câinilor. În total, 450 de clujeni au fost muşcaţi de câini, iar alţi 92 de pisici.

Sunt şi cazuri mai puţin obişnuite. Doi clujeni au fost muşcaţi de lilieci, iar unul de arici.

Potrivit primarului din Cluj, Emil Boc, citat de corespondentul nostru la Cluj Claudiu Pădurean, în oraş "situaţia este ţinută sub control" cu ajutorul Serviciului de Ecarisaj al Regiei Autonome a Domeniului Public.

El este de părere că autorităţile ar trebui să reanalizeze oportunitatea eutanasierii câinilor fără stăpân, care nu îşi găsesc un adoptator.

De la "SOS Dogs" la "Grivei"

În anul 2003, în Oradea lua fiinţă "SOS Dogs", o asociaţie pentru protecţia animalelor, sprijinită de fundaţia "Dog Trust" din Londra şi Fundaţia pentru protecţia câinilor comunitari din Câmpina.

După nouă ani de activitate, la 1 septembrie 2012 Adăpostul "SOS Dogs" a fost preluat de Administraţia domeniului public din subordinea Primăriei Oradea.

Adăpostul, redenumit "Grivei", a fost închis câteva luni, iar din acest an condiţiile în care trăiesc animalele se apropie de cele de pe vremea când gestionarea câinilor vagabonzi a fost asigurată de "SOS Dogs".

În prezent, Adăpostul "Grivei" este deschis doar două zile pe săptămână, o zi pentru adopţie şi o zi pentru vizită. Voluntarii care socializau, hrăneau şi plimbau câinii nu mai au acest drept în adăpost, potrivit noului regulament.

Conform datelor deţinute de Fundaţia pentru protecţia câinilor comunitari "SOS Dogs", care şi-a încetat activitatea în Oradea anul trecut, numărul câinilor vagabonzi în Oradea a scăzut de la 4.200, în anul 2004, la 200-250, în anul 2012, prin aplicarea unui program de sterilizare şi returnare.

Gestionarea câinilor comunitari este asigurată, în prezent, de Administraţia domeniului public Oradea, transmite corespondentul RRA, Stelian-Radu Cacuci.

"Discuţii cu o firmă din Italia"

Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu (PSD), este un adept al eutanasierii câinilor fără stăpân, el afirmând că aşteaptă o lege care să-i permită acest lucru.

Edilul a afirmat că, altfel, nu poate fi rezolvată problema acestor câini, întrucât adăpostul municipalităţii este suprapopulat.

Ovidiu Creţu a spus că poartă discuţii cu o firmă din Italia care să dea o mână de ajutor la capturarea câinilor vagabonzi de pe străzi.

El a adăugat că aşteaptă să treacă proiectul de lege privind eutanasierea câinilor, pentru a putea fi rezolvată problema patrupedelor fără stăpân.

"Vrem să utanasiem câinii care nu sunt revendicaţi, dar aşteptăm o lege care să ne permită să facem acest lucru.

"Este un lucru care s-a întâmplat în toată Europa.

Suntem în discuţii cu o firmă din Italia care să ne ajute la capturarea câinilor de pe străzi.

E dificil, tragi într-unul cu un cartuş cu somnifer şi alţi cinci fug. O să putem rezolva în proporţie importantă această problemă după ce se va vota legea cu eutanasierea", a spus primarul Ovidiu Creţu.

Primarul Ovidiu Creţu a spus că se va încerca prinderea unui număr cât mai mare de câini vagabonzi, cu ajutorul unor cuşti-capcană, pentru a fi duşi la adăpostul de pe Strada Simpozionului.

După ce legea privind eutanasierea a fost abrogată, există în permanenţă probleme. În ultima perioadă, asociaţiile pentru protecţia animalelor, în special TORA, au dat o mână de ajutor importantă.

Adăpostul de pe Strada Simpozionului a fost suprapopulat mult timp, însă în ultima perioadă a intervenit TORA, care trimite câini spre adopţie în străinătate, în special în Germania.

"Soluţia este să ducem câinii vagabonzi în adăpost. Prinderea lor nu e simplă, dar vom reface cuştile-capcană care ne-au fost furate anul acesta, pentru a colecta cât mai repede câinii de pe stradă.

"Vom face un recensământ al câinilor, în 2013, va urma microciparea lor şi sterilizarea câinilor care nu sunt din rase valoroase.

Trebuie să stopăm şi alimentarea zonelor publice cu câini din curţile oamenilor.

"Activitatea nu se va încheia în 2013. Probabil în luna ianuarie a anului viitor vom aduce în dezbaterea Consiliului Local acest regulament", a mai spus spus Ovidiu Creţu.

În prezent, pe străzile Bistriţei sunt sute de câini comunitari, transmite corespondentul RRA, Cristiana Sabău.

"Transporturi de câini" dintr-un oraş în altul

La Reşiţa, problema câinilor vagabonzi a fost rezolvată aproape în totalitate şi haitele de câini au dispărut din oraş, transmite corespondentul RRA, Mario Balint.

Primăria Reşiţa are un parteneriat cu un ONG olandez, iar câinii sunt duşi şi ţinuţi în padocul de la Lupac în condiţii bune.

Niciun locuitor al municipiului nu a mai fost muşcat de câini în ultimii ani.

De acest lucru profită, însă, alte administraţii din judeţ şi periodic aduc în jurul Reşiţei transporturi de câini.

Legat de această problemă, cu puţin timp în urmă, Primăria Reşiţa a luat poziţie într-un comunicat, prin care se face apel şi la cetăţeni să semnaleze imediat asemenea practici.

"Ca urmare a faptului că la intrarea în Reşiţa dinspre Anina şi Caransebeş au fost aduse grupuri de câini comunitari de către autori necunoscuti, Primăria Municipiului Reşiţa prin Serviciul Public "Direcţia pentru Întreţinerea Domeniului Public şi Privat al Consiliului Local, Serviciul de Iluminat Public şi Deszăpezire", Serviciul Public "Direcţia de Administrare Domeniul Public şi Privat al Consiliului Local" şi Serviciul Public "Direcţia Poliţia Locală" monitorizează zonele menţionate anterior pentru a impiedica repetarea acestor practici", se arată în comunicat.

Câini în apartament, "doar cu acordul vecinilor"

Câinii pot fi ţinuţi în apartament doar cu acordul vecinilor, prevede regulamentul de ecarisaj votat săptămâna trecută de consilierii locali craioveni.

Potrivit regulamentului, craiovenii care, din diferite motive, refuză sterilizarea câinelui trebuie, în schimb, să plătească o taxă anuală de 50 de lei.

Sunt exceptaţi de la obligativitatea sterilizării, câinii utilitari şi cei de rasă, pentru această din urmă categorie urmând să fie percepută aceeaşi sumă, de 50 de lei.

Prezenţi în număr mare în sala de şedinţe a Consiliului Local Craiova, iubitorii de animale au criticat votul favorabil regulamentului spunând că acesta nu va face decât să încurajeze abandonul câinilor comunitari.

Conform noului regulament, plimbarea pe domeniul public a câinilor de companie, fără ca proprietarii acestora să dispună de materiale necesare pentru curăţirea locului şi evacuarea dejecţiilor, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.000 de lei.

În Craiova au fost crotaliaţi peste 10.000 de câini, ceea ce înseamnă că numărul real al acestora, incluzând pe cei neluaţi în evidenţe, este mult mai mare.

Potrivit autorităţilor craiovene, începând cu 2008, circa 2.000 de câini fără stăpân sunt înregistraţi anual în evidenţele instituţiei.

În 2013 numărul pare să crească, doar în primele trei luni fiind deja înregistraţi peste 850 de câini.

Statisticile arată că în perioada februarie - martie 2013, aproximativ 500 de persoane s-au prezentat la spital după ce au fost muşcate de câini.

În noul adăpost canin de la Breasta, de lângă Craiova, sunt adăpostiţi în prezent circa 500 de câini, transmite corespondentul RRA, Florin Firu.

Padocurile sunt supraaglomerate în Galaţi

În municipiul Galaţi, problema câinilor fără stăpân nu este rezolvată de ani de zile, deşi din 2010 primăria a introdus printre taxele locale plătite de gălăţeni şi taxa de ecarisaj.

Conform deciziei Consiliului Local, din sumele colectate la bugetul local din taxa de ecarisaj (în valoare de 3 lei/persoană fizică/an şi 55 de lei/persoană juridică/an), 70% se folosesc pentru serviciile de ecarisaj şi 30% pentru investiţii în noi padocuri.

Totuşi, în ultimii 16 ani, în municipiul Galaţi au existat doar două padocuri ale primăriei pentru câinii fără stăpân.

Primăria spune că, până acum, din taxa de ecarisaj nu s-au strâns suficienţi bani pentru construcţia de padocuri în plus pentru câinii vagabonzi.

În ultimele şase luni, niciun câine fără stăpân nu a mai fost ridicat de pe străzile oraşului, din cauză că cele două padocuri ale primăriei sunt supraaglomerate.

Acest lucru se datorează faptului că, din cauza presiunilor exercitate de ONG-urile pentru protecţia animalelor, din luna mai 2013, niciun câine din padocuri nu a mai fost eutanasiat.

Altă cauză pentru care nu se mai strâng câinii de pe străzi este faptul că din luna iulie, Direcţia Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a ridicat avizul de funcţionare pentru cele două padocuri publice, până la finele lui octombrie urmând ca neregulile sesizate să fie corectate.

Potrivit estimărilor primăriei, pe străzile municipiului Galaţi s-ar afla în jur de 16.000-18.000 de câini fără stăpân, potrivit Direcţiei Sanitar Veterinare Galaţi, numărul lor ajunge la 25.000, iar potrivit estimărilor ONG-urilor de protecţia animalelor, numărul ar fi de numai 6.000.

Potrivit DSP Galaţi, de la începutul anului şi până acum, la doctor s-au prezentat peste 700 de gălăţeni care au fost muşcaţi de câini, iar anul trecut, numărul celor muşcaţi de câini a fost de 1.066.

Ca soluţii de viitor, Primăria Galaţi intenţionează extinderea padocurilor existente, încheierea de parteneriate cu asociaţiile de protecţia animalelor care deţin alte padocuri şi implicarea medicilor veterinari din oraş în activităţi de sterilizare a câinilor fără stăpân.

În plus, Primăria Galaţi a lansat în dezbatere publică şi un regulament prin care proprietarii câinilor sunt obligaţi să îşi sterilizeze animalele, în caz contrar urmând să achite o taxă - transmite corespondentul RRA, Maria Măndiţa.

La Giurgiu încă se aud câinii

În ciuda faptului că autorităţile locale din municipiul Giurgiu au realizat un adăpost pentru câinii fără stăpân cu o capacitate totală de 1.200 locuri, acesta găzduieşte peste 800.

Câinii vagabonzi continuă să fie pe străzile municipiului, punând în pericol cetăţenii.

În datele oferite de Spitalul Judeţean, media celor muşcaţi de câinii maidanezi este de 30, 40 pe lună în ultimii doi ani, iar cele mai multe cazuri se înregistrează în timpul verii.

Statistica cuprinde doar persoanele care s-au prezentat la medic după incident, astfel încât numărul real al giurgiuvenilor atacaţi, de fapt, este mult mai mare - transmite corespondentul RRA, Emil Talianu.

Hinghierii intervin zilnic la Târgu Jiu

Primăria Târgu Jiu a organizat marţi o nouă acţiune de strângere a maidanezilor de pe străzile municipiului.

Directorul SC Edilitara S.A., Alexandru Zaharia a declarat că acţiunea a fost una obişnuită, hingherii intervenind zilnic pentru a ridica patrupedele periculoase de pe străzi şi din zonele aglomerate ale urbei, în care mai există aproximativ 600 de câini.

La adăpostul canin mai există 315 câini comunitarii (95% strelilizaţi). De la începutul anului, cel puţin 80 de exemplare, în general masculi, au fost date în adopţie.

Pe de alta partă, în cele opt luni din acest an, în evidenţele spitalului de urgenţe figurează aproape 600 de gorjeni muşcaţi de câini. 60% dintre cei afectaţi sunt victime ale maidanezilor, restul fiind răniţi de animale de companie lăsate pe străzi fără botniţă.

Reprezentanţii poliţiei au declarat că în judeţ sunt 157 de exemplare canine din categoria celor periculoase - transmite corespondentul RRA, Titus Stoichiţoiu.

Maidanezii, o problemă şi în Hunedoara

În judeţul Hunedoara, numărul câinilor fără stăpân depăşeşte cu mult posibilităţile adăposturilor înfiinţate de autorităţile locale.

Consiliul Judeţean a aprobat înfiinţarea unui serviciu de ecarisaj pentru tot judeţul Hunedoara şi va înfiinţa un adăpost de mari dimensiuni în vestul Văii Jiului, în incinta puţului fostei exploatări miniere Valea de Brazi, dar până la realizarea acestuia câinii comunitari rămân o problemă.

Numai la Petroşani există, potrivit estimărilor autorităţilor, circa 1.000 de câini fără stăpân, iar cei de la serviciul de ecarisaj spun că mulţi sunt răscumpăraţi din adăposturi de către cei care îi hrănesc în jurul blocurilor.

Pe de altă parte, întreţinerea câinilor în adăposturile primăriei costă 25 de lei pe zi, în condiţiile în care autorităţile locale funcţionează cu un buget de austeritate.

Numai anul trecut, capturarea, deparazitarea şi hrănirea câinilor prinşi pe străzile oraşului a costat aproape un miliard de lei vechi, potrivit şefului serviciului de ecarisaj, Florin Niculescu.

Şi numărul cazurilor de persoane care ajung la spital după ce sunt muşcate de câini este în creştere, mai ales în perioada de împerechere a patrupedelor.

În medie, Spitalul de Urgenţă din Petroşani înregistrează zece asemenea cazuri în fiecare lună, cel mai grav fiind consemnat anul trecut, când un copil de şase ani a fost muşcat de o haită de câini fără stăpân chiar în parcul central - transmite corespondentul RRA, Ilie Pintea.

Numărul persoanelor muşcate de câini a crescut în Iaşi

Numărul persoanelor muşcate de câini, la Iaşi, s-a triplat anul acesta faţă de statistica de acum doi ani, ajungând la aproape 2.000, adulţi şi copii.

La nivelul judeţului s-au dublat, în ultimii trei ani, şi focarele de rabie, una dintre cauze constituind-o prezenţa câinilor vagabonzi.

Nu toate acestea, diriguitorii urbei afirmă că numărul maidanezilor a scăzut faţă de anii anteriori, fapt contrazis şi de sumele mari pe care spitalele le cheltuie pentru îngrijirea celor care au avut de suferit în urma agresivităţii patrupedelor.

Practic, în fiecare zi, 5-6 ieşeni apelează la tratamentele de urgenţă. În primele opt luni ale acestui an, medicii de la Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi au tratat aproape 1.700 de persoane, din care peste 1.200 au avut nevoie şi de vaccinul antirabic.

De aici şi cheltuielile mari făcute pentru efectuarea tratamentelor. aţă de situaţia din teren, asociaţiile de protecţie a animalelor dau vina la Iaşi pe autorităţi care, deşi cheltuie sume uriaşe pentru aşa-zisa stârpire a câinilor vagabonzi, rezultatele nu se văd.

Circa 1,2 milioane de lei se cheltuie anual de către primărie pentru prinderea şi tratamentul câinilor fără stăpân. stimările oficiale spun că pe străzi, la Iaşi, s-ar afla circa 3.000 de caini, alţi 2.000 aflându-se pe proprietăţile private, asupra cărora municipalitatea nu are niciun control.

Dacă mai adăugăm şi faptul că Societatea "Salubris", cea care se ocupă de ecarisaj, cheltuie lunar circa 100.000 de lei, pe "maidanezi", avem imaginea risipei de bani făcută într-o activitate ale cărei rezultate nu prea se văd.

De altfel, luna viitoare urmează să fie dat în folosinţă la Iaşi noul padoc destinat câinilor vagabonzi, care se alătură celui existent în comuna Miroslava.

Construcţia a început în urmă cu patru ani, la Tomeşti, dar sunt puţine şanse ca el să fie terminat în întregime, din lipsă de fonduri, în condiţiile în care primăria a cheltuit până acum 4 milioane de lei pentru amenajarea celor 1.100 de locuri pentru adăpostirea maidanezilor - transmite corespondentul RRA, Ştefan Daraban.

Maidanezii, "câini de pază" la Baia Mare

În Baia Mare, acţiunea de prindere a câinilor vagabonzi a început în luna ianuarie a acestui an, când au fost amenajate şi adăposturile pentru ei. ână acum, serviciul de ecarisaj a prins, deparatizat şi adăpostit 295 de câini, care se află cazaţi şi hrăniţi.

Acţiunea este în desfăşurare întrucât încă există numeroşi câini comunitari, în special la periferia oraşului unde îşi au sediile societăţile comerciale care îi folosesc câini de pază.

În Baia Mare, câinii vagabonzi pot fi întâlniţi şi în parcările hipermarket-urilor, locul în care sunt aduşi din alte localităţi, chiar din judeţele învecinate, după cum ne-a declarat Eleonora Gheţie, şefa Serviciului Ambient-Urban, din Primăria Baia Mare.

În luna august, la Spitalul de Boli Infecţioase din Baia Mare s-au prezentat 119 persoane muşcate de câini, dintre care 15 de câinii comunitari - transmite corespondentul RRA, Adrian Marchiş.

Zeci de oameni, muşcaţi lunar în judeţul Olt

Câinii fără stăpân din Slatina vor fi sterilizaţi gratuit, în perioada următoare.

Problema înmulţirii câinilor comunitari este în atenţia autorităţilor locale, care au discutat cu un ONG pentru sterilizarea animalelor.

În plus, va fi organizată o nouă licitaţie publică pentru a se găsi o altă firmă care să se ocupe de ecarisaj.

Autorităţile slătinene sunt total nemulţumite de firma care se ocupă de câinii comunitari, firmă care nu se vede, nu-şi face treaba, deşi există.

Edilii spun că şi-au propus să facă o astfel de sterilizare din mai multe motive, principalul fiind acela că trebuie să îi sterilizeze pe toţi, mai ales cei din zona caselor, pentru că acolo este focarul, şi câinii migrează către oraş.

Aceştia şi-au propus sterilizarea a 2.000 de câini, în cel mult un an şi va lua legătura şi cu alţi primari din jurul Slatinei, să facă acelaşi lucru.

Este luată în calcul şi amendarea celor care nu vor aduce la sterilizare maidanezii care se instalează pe proprietăţile lor.

În paralel, autorităţile Slatinei organizează şi o altă licitaţie publică pentru a găsi o nouă firmă care să se ocupe de strângerea animalelor de pe domeniul public.

Medicii de la Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Slatina spun că sosesc aici pentru îngrijiri medicale, după ce au fost muşcaţi de maidanezi, peste 100 de oameni, lunar.

Luna septembrie va aduce o nouă etapă de sterilizare a câinilor comunitari din oraşul Balş.

Aceasta va fi cea de-a opta campanie în ultimii ani şi îi va avea drept protagonişti tot pe medicii nemţi care aparţin asociaţiilor Tasso şi ETN.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei oraşului Balş, Cristian Popescu, a spus că, prin castrarea şi sterilizarea patrupedelor se doreşte oprirea reproducerii necontrolate a acestora şi popularea tuturor cartierelor.

Chiar dacă prin cabinetul veterinarilor nemţi au trecut, până acum, peste 1.000 de câini dintre care cea mai mare parte comunitari, locuitorii din Balş se plâng de numărul foarte mare de câini care se regăsesc în fiecare cartier al urbei.

În cea de-a opta campanie de sterilizare a maidanezilor din Balş vor fi prezenţi trei medici care vor continua treaba începută în urmă cu cinci ani, iar efectul este aşteptat pe termen lung - transmite corespondentul RRA, Laura Stoican.


Autorităţile sălăjene "amendează persoanele care ascund maidanezii"

Autorităţile din Sălaj au iniţiat, încă de acum o lună, o amplă campanie de sancţionare a acelor persoane care ascund câinii de pe străzi la venirea hingherilor, iar apoi îi eliberează.

Campania a început după ce în oraşul Şimleu Silvaniei s-a constatat că toţi câinii de pe străzi erau ascunşi în curtea unor localnici până la plecarea hingherilor, iar apoi erau eliberaţi.

Autorităţile, împreună cu poliţia, au iniţiat o anchetă încă în desfăşurare, pentru a vedea cum află localnicii despre venirea hingherilor înainte cu o zi sau chiar două, fiind suspectaţi angajaţi ai firmelor de preluare a câinilor.

În Sălaj, câinii fără stăpân prinşi de hingheri sunt duşi la depozite de câini, iar dacă nu sunt preluaţi sunt fie eutanasiaţi, fie daţi spre adopţie - transmite corespondentul RRA, Adrian Lungu.