Băncile "nu au tras învăţăminte din lecţiile crizei"
Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, este îngrijorat de nivelul mare al ratei creditelor neperformante, care a ajuns în cazul microîntreprinderilor la 24%, iar în cel al IMM-urilor la 16%.
Articol de Iulian Olescu, 16 Septembrie 2011, 15:11
Oficialii BNR constată că atât clienţii, cât şi băncile nu au tras destule învăţăminte din lecţiile crizei.
Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, spune că se pare că atât clienţii, cât şi băncile au uitat prea repede lecţiile pe care criza economică globală ni le-a oferit.
"Un lucru care ar trebui să ne îngrijoreze este acela că avem rate divergente la lei şi valută între credite şi depozite. La începutul anului trecut exista o tendinţă de reducere a creditelor în euro în raport cu depozitele în această monedă, ceea ce era ceva foarte normal, deoarece băncile se expuseseră prea mult pe împrumuturile în euro.
"Însă, în ultimele luni, această tendinţă s-a inversat şi constatăm o creştere a creditelor în euro în raport cu depozitele în euro", explică Valentin Lazea.
Oficialul a adăugat că, în cazul monedei naţionale, tendinţa este oarecum inversă, adică se constată o stagnare sau chiar o uşoară scădere a raportului dintre credite şi depozite, deşi împrumuturile în lei nu implică riscul valutar, iar depozitele sunt suficient de mari ca să le permită băncilor o creştere a creditării.
Nivel mare al ratei creditelor neperformante
Valentin Lazea a atras atenţia şi asupra nivelului mare al ratei creditelor neperformante, care a ajuns în cazul microîntreprinderilor, de exemplu, la 24%, iar în cel al IMM-urilor la 16% din totalul împrumuturilor.
Economistul-şef al BNR a adăugat că, per total, rata creditelor neperformante se va plafona spre finalul anului 2011.
Macro-economistul Unicredit Ţiriac Bank, Dan Bucşe, a făcut la rândul său o prezentare privind perspectivele evoluţiei economiei româneşti.
"Nu vedem o reluare a creşterii economice foarte rapide, ceea ce înseamnă că în activitatea dumneavoastră va trebui să căutaţi în continuare să fiţi foarte eficienţi. Motorul principal al creşterii economice în România, în prima parte a anului curent a fost industria, pe baza comenzilor externe".
"În semestrul al doilea însă vedem o contribuţie mai mare a cererii interne. De ce? Pentru că se pare avem o producţie agricolă foarte bună anul acesta şi, în plus, avem un efect de bază, adică ne comparăm cu ce s-a întâmplat anul trecut în semestrul doi, când am avut toate acele măsuri de austeritate fiscală, care au redus cererea internă foarte puternic", a declarat Dan Bucşe.
Dan Bucşe adaugă însă că România îşi va menţine competitivitatea în domeniul energiei şi a preţurilor la alimente, chiar dacă în agricultură este încă foarte mare nevoie de investiţii.
În cazul industriei, cererea externă s-a redus, mai spune Dan Bucşe, însă şi aici se constată o îmbunătăţire a structurii exporturilor.