Cele două perioade de recesiune, "resimțite diferit" de cetățenii UE

Cele două perioade de recesiune care au afectat Europa între anii 2005 şi 2015 au fost resimţite în mod diferit de cetăţeni, în special datorită felului în care au acţionat serviciile de asistenţă socială şi politicile fiscale.

Este concluzia unei analize financiare publicată de Direcţia Generală "Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune" din cadrul Comisiei Europene.

AUDIO: Europa la zi. Euranet Plus.

Studiul ia în considerare statistici ale Eurostat şi ale institutelor naţionale de statistică.

În perioada 2005 - 2015 au existat 5 faze de evoluţie a veniturilor reale ale europenilor:

- perioada dinaintea crizei economice (până la mijlocul lui 2008) a fost marcată de creştere economică, fapt care a stimulat crearea de locuri de muncă şi a mărit veniturile. În această perioadă, venitul realizat din salarii a fost principala componentă a venitului real brut disponibil al gospodăriilor; acesta a fost însă mai mic decât produsul intern brut.

- Anul 2009 a fost unul de recesiune. Produsul intern brut al unora din statele analizate - cele occidentale în special - a scăzut rapid, iar veniturile realizate din muncă au scăzut şi ele pentru că a crescut şomajul. În realitate însă, veniturile gospodăriilor au crescut, pentru că taxele şi impozitele s-au redus, iar sistemele de asigurări sociale au intervenit rapid şi abundent. În unele state, practic ajutoarele de şomaj au înlocuit salariile pierdute !

- Între anii 2010 - 2012, deşi economiile au fost în mare majoritate pe creştere (Produsul Intern Brut a crescut) veniturile gospodăriilor au scăzut. Unul din motive este că asistenţa socială şi reducerile de taxe nu au mai putut avea efectul de stabilizare anterior.

- În anii 2012 - 2013, Uniunea Europeană a fost lovită de o a doua recesiune. A fost mai slabă decât în 2009 şi a avut efecte mai uşoare asupra salariilor. Însă de data aceasta - spun autorii studiului - beneficiile sociale şi factorii de stabilizare economică au lipsit aproape în totalitate. Deşi a avut o contribuţie pozitivă, asistenţa socială nu a mai putut compensa scăderea salariilor, iar taxele şi contribuţiile sociale au micşorat şi mai mult veniturile reale. Aşa încât, spre deosebire de anul 2009, anii 2012 şi 2013 s-au caracterizat prin contracţie economică - scădere a Prpdusului Intern Brut - şi scădere a veniturilor reale.

- În sfârşit, în anii 2014 şi 2015, economiile au revenit pe creştere şi au crescut şi veniturile gospodăriilor Salariile au crescut relativ repede ca urmare a reaşezării pieţei muncii. Au fost şi beneficii sociale, dar au crescut şi taxele şi contribuţiile. Spre deosebire de anii anteriori, există o diferenţă notabila: în această perioadă au scăzut veniturile obţinute din investiţii.

- La sfârşitul anului trecut, cifrele indică o creştere cu aproximativ 2% a veniturilor gospodăriilor în raport cu 2014. Aşadar o tendinţă pozitivă.

Analiştii europeni caută acum să vadă dacă de această creştere au beneficiat cu adevărat toate straturile sociale.