Românii, "în urma europenilor" la utilizarea internetului
Vicepreşedinta Comisiei Europene, Neelie Kroes, este invitată, în exclusivitate, la Interviul serii, la Radio România Actualităţi, de la ora 18.30.
Articol de Carmen Gavrilă, 11 Iulie 2011, 10:53
În Europa, aproximativ 60 % din populaţie utilizează în mod regulat internetul.
În România, potrivit vicepreşedintei comisiei europene Neelie Kroes responsabilă pentru
agenda digitală, procentul românilor care nu au folosit niciodată internetul este mai mare
decât al celorlalţi europeni: 54 la sută.
Lucrurile s-ar putea schimba odată cu noul plan de acţiune al Comisiei Europene privind guvernarea electronică care prevede, pentru următorii cinci ani, 40 de măsuri specifice.
Acestea vor permite cetăţenilor şi întreprinderilor să utilizeze facilităţile online, de exemplu pentru a înregistra o firmă, a solicita şi a avea acces la asigurările sociale şi de sănătate, a se înscrie la o universitate sau a participa la licitaţii pentru furnizarea de servicii şi mărfuri pentru administraţiile publice.
Aşa numita "Agendă Digitală pentru Europa" are ca obiectiv să mărească, până în 2015, procentul de utilizatori ai serviciilor de guvernare electronică la 50 % în rândul cetăţenilor europeni şi la 80 % în rândul întreprinderilor.
Un tren ce nu trebuie pierdut
Vicepreşedinta Comisiei Europene, Neelie Kroes a avertizat că România nu trebuie să piardă acest tren.
Neelie Kroes spune că este "extrem de important, nu vă puteţi permite să rataţi această oportunitate de dezvoltare digitală".
Pe de altă parte, Neelie Kroes spune că "sunt încă multe de făcut în România, încă nu aveţi o incluziune bună a cetăţenilor, şi nu puteţi vorbi de succes decât atunci când mult mai mulţi români vor fi implicaţi în acest proces".
Neelie Kroes a subliniat că "este extrem de important nu numai pentru activităţile
economice şi pentru a vă păstra poziţia în competiţia economică”.
Dar cum putem ajunge la aşa numita guvernare, administrare electronică, sau la
extinderea reţelei de internet de mare viteză în condiţiile în care România încă se zbate
din lipsă de bani?
Neelie Kroes spune că există soluţii, doar să le folosim.
Vicepreşedinta Comisiei Europene, spune că "nu doar România are probleme cu banii şi finanţarea. Dar există fonduri structurale, iar în negocierile privind viitorul buget european am obţinut 9,2 miliarde de euro pentru finanţarea proiectelor de conectare prin internet de mare viteză în Europa. Deci există şi această oportunitate pe lângă fondurile structurale. Dar nu e vorba numai de obţinerea de bani ci şi sa va dezvoltaţi propriile proiecte şi abordări”.
IT-ul, motor al economiei europene
Un raport al Comisiei Europene arată că tehnologia informaţiei este unul dintre motoarele
economiei europene.
În ultimii 15 ani, jumătate din creşterea productivităţii în Uniune se datorează domeniului IT.
Comisia este convinsă, pe baza datelor, că internetul poate consolida radical piaţa unică dar nivelul comerţului electronic şi al afacerilor electronice variază de la un stat la altul, iar tranzacţiile transfrontaliere sunt limitate.
Deşi 54 % dintre utilizatorii de internet cumpără sau vând bunuri online, numai 22 % dintre ei fac tranzacţii cu alte state ale Uniunii.
În schimb, în SUA 75 % dintre utilizatorii de internet cumpără sau vând bunuri online.
Lipsa unei pieţe unice digitale
Concluzia raportului Comisiei este că Europei îi lipseşte, încă, o veritabilă piaţă unică digitală, care este esenţială pentru a stimula dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru a oferi europenilor produse mai variate la preţuri competitive.
Neelie Kroes spune că "economia digitală a Europei este esenţială pentru dezvoltarea economică şi pentru prosperitate. Astăzi, TIC şi internetul de mare viteză ne schimbă radical viaţa în aceeaşi măsură în care a făcut-o, cu un secol în urmă, dezvoltarea reţelelor de energie electrică şi de transport".
De asemenea, Neelie Kroes a adăugat că "trebuie să sprijinim dezvoltarea continuă a internetului pentru a oferi tuturor cetăţenilor avantajele economiei digitale” .
Gospodăriile cu acces la internet, conexiunile în bandă largă şi de acces în funcţie de tipul de uz casnic (%)
Acces la internet | Conexiune în bandă largă | Acces la Internet | ||
2010 | 2010 | Gospodării cu copii | Gospodării fără copii | |
Belgium | 73 | 70 | 89 | 67 |
Bulgaria | 33 | 26 | 62 | 29 |
Czech Rep. | 61 | 54 | 80 | 53 |
Denmark | 86 | 80 | 97 | 83 |
Germany | 82 | 75 | 97 | 79 |
Estonia | 68 | 64 | 92 | 59 |
Ireland | 72 | 58 | 84 | 64 |
Greece | 46 | 41 | 66 | 39 |
Spain | 59 | 57 | 73 | 52 |
France | 74 | 67 | 90 | 65 |
Italy | 59 | 49 | 74 | 53 |
Cyprus | 54 | 51 | 79 | 41 |
Latvia | 60 | 53 | 82 | 52 |
Lithuania | 61 | 54 | 84 | 52 |
Luxembourg | 90 | 70 | 98 | 87 |
Hungary | 60 | 52 | 77 | 54 |
Malta | 70 | 69 | 95 | 62 |
Netherlands | 91 | u | 99 | 88 |
Austria | 73 | 64 | 94 | 66 |
Poland | 63 | 57 | 83 | 54 |
Portugal | 54 | 50 | 80 | 44 |
Romania | 42 | 23 | 50 | 37 |
Slovenia | 68 | 62 | 92 | 59 |
Slovakia | 67 | 49 | 86 | 60 |
Finland | 81 | 76 | 99 | 75 |
Sweden | 88 | 83 | 98 | 85 |
United Kingdom | 80 | u | 91 | 75 |
Norway | 90 | 83 | 99 | 86 |
Croatia | 56 | 49 | 80 | 47 |
Turkey | 42 | 34 | 43 | 41 |