Planeta Marte dispune de numeroase depozite de gheaţă
Planeta Marte dispune de numeroase depozite de gheaţă în afara zonelor polare, aflate uneori la adâncimi de doar 1 sau 2 metri, care reprezintă preţioase resurse potenţiale de apă.
Articol de Florin Lepădatu, 12 Ianuarie 2018, 11:23
Planeta Marte dispune de numeroase depozite de gheaţă în afara zonelor polare, aflate uneori la adâncimi de doar 1 sau 2 metri, care reprezintă preţioase resurse potenţiale de apă, uşor accesibile, pentru viitoarele misiuni cu echipaje de astronauţi, se afirmă într-un studiu publicat joi în revista Science, informează France Presse.
Această gheaţă, care pare relativ "tânără'" ar putea, de asemenea, să dezvăluie istoria climatică a planetei Marte, deocamdată neelucidată.
Oamenii de ştiinţă au identificat opt zone în care fenomenul de eroziune a expus, pe pante accentuate, cantităţi importante de gheaţă, aflate aproape de suprafaţa planetei.
Studiul se bazează pe datele culese de Mars Reconnaissance Orbiter, o sondă spaţială lansată de NASA în anul 2005.
Existenţa gheţei în solul marţian este cunoscută de multă vreme, însă numeroase întrebări continuă să existe în ceea ce priveşte grosimea ei, suprafaţa pe care se întinde şi gradul ei de puritate, au explicat cercetătorii americani.
Polii marţieni sunt acoperiţi cu gheaţă, iar sonda, aflată pe orbita planetei, a detectat prezenţa unor depozite de gheaţă cu grosimi consistente, îngropate aproape peste tot pe Marte.
Gradul de fracturare şi unghiurile abrupte indică faptul că gheaţa este compactă şi solidă, au precizat cercetătorii americani.
În plus, variaţiile de culoare din aceste depozite lasă să se înţeleagă că gheaţa s-a format în straturi distincte, fapt care ar putea să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine schimbările climatice petrecute în istoria planetei Marte.
Aceste straturi s-au format probabil din acumulările de zăpadă de-a lungul numeroaselor anotimpuri în cadrul precedentelor cicluri climatice ale planetei, a explicat Susan Conway, profesor de geologie la Universitatea Nantes din Franţa, citată în articol.
Fotografiile realizate pe parcursul ultimilor trei ani marţieni, un an pe Marte echivalează cu 686 de zile terestre, au dezvăluit că blocuri mari de rocă s-au desprins din depozitele de gheaţă sub efectul eroziunii.