VIDEO: Klaus Iohannis, declarații la finalul Summitului Inițiativei celor Trei Mări

LIVE VIDEO: Declarații de presă susținute la finalul Summitului Inițiativei celor Trei Mări.

În marja summitului de la Vilnius, preşedintele Iohannis a avut o întâlnire bilaterală cu preşedintele Volodimir Zelenski, pe care l-a asigurat de sprijinul ferm al României pentru Ucraina.

TEXT: Declarații de presă susținute de preşedintele Klaus Iohannis la finalul summitului Inițiativei celor Trei Mări (transcriere, RADOR)

Klaus Iohannis: Bună ziua! Tocmai am încheiat sesiunea principală a întâlnirii Inițiativei celor Trei mări. A fost o sesiune destul de lungă, foarte substanțială. Am discutat temele importante și, ca să fiu foarte clar care sunt temele importante, această inițiativă a celor Trei mări a fost gândită pentru a îmbunătăți infrastructura de legătură pe axa nord-sud în partea noastră a Europei, infrastructura de legătură însemnând sigur, drum, înseamnă cale ferată, dar înseamnă și conectivitate pe gaz, pe electricitate, pe digital ș.a.m.d.. Discuțiile au fost foarte bune și din poziționarea pe care am avut-o, eu aș sublinia două proiecte care nouă ni se par deosebit de importante și am reiterat importanța lor. Este vorba de conectarea întregului flanc estic, atât pe drum, cât și pe cale ferată. Sunt două proiecte care leagă Marea Neagră de Baltică și aceste două proiecte pentru noi au o importanță deosebită. Se știe că avem în marja summitului inițiativei, de câțiva ani încoace, un forum economic. Forumul economic la care România a participat, sigur, și în acest an a fost unul foarte mare de data aceasta și credem că și de aici vom reuși să avem o implicare crescută a sectorului privat. Sperăm să avem și parteneriate public-privat, care duc toate lucrurile mai departe. În fiecare an am încercat să atragem noi membri și îmi face plăcere să reamintesc că în septembrie, summit-ul Inițiativei a avut loc la București, am găzduit acest format și la București am reușit să obținem acordul tuturor participanților pentru ca Republica Moldova şi Ucraina să devină state participante asociate, un statut foarte aproape de statutul de membru, care, cu siguranţă, ne pune în situaţia să avem proiecte comune mult mai bune.

Avem și parteneri strategici. Când am avut prima dată acest summit la București, am reușit să aducem ca și parteneri strategici Statele Unite, Comisia Europeană și Germania și acum, la această ediție, avem un nou partener strategic, este vorba de Japonia. Lucrurile merg bine și arată că există un interes global crescut pentru această Inițiativă, iar pentru noi, care facem parte din Inițiativă, se deschid noi și noi căi de colaborare, cu spații care poate nu sunt așa ușor accesibile pentru unii dintre membrii Inițiativei. În fine, este acesta al 9-lea summit și urmează al 10-lea summit, care se va desfășura anul viitor, în Polonia. Noi toți ne-am exprimat speranța că summitul de anul viitor va aduce și noi rezultate foarte concrete pentru statele care au intrat în această Inițiativă. Cam acestea au fost concluziile pe care am putut să le trag din acest summit, dacă aveți întrebări, poftiți.

Bună ziua, Ramona Avramescu, Televiziunea Română. Domnule președinte, ați avut și o întrevedere bilaterală cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Acesta a anunțat că a participat la summit cu obiectivul principal de a informa despre situația din Ucraina și a obține sprijin în special pentru apărarea antiaeriană. A vorbit, de asemenea, despre încheierea unui acord bilateral de securitate cu Letonia. Știu că și România negociază un astfel de acord. Dacă ne puteți spune în ce stadiu e, când ar putea fi semnat și ce tip de ajutor poate oferi România printr-un astfel de acord.

Klaus Iohannis: Da, aceste acorduri de securitate sunt, de fapt, acorduri de colaborare și e foarte bine că se încheie astfel de acorduri. Și noi negociem un astfel de acord și este bine de știut că acordul nu se referă la situația de ieri sau de astăzi, ci este un acord pentru colaborarea viitoare, care cuprinde și reconstrucția Ucrainei, dar și dezvoltarea legăturilor care, unele sunt tradiționale, unele au apărut în acești ani complicați de război.

Noi vrem să folosim oportunitățile care au fost create pentru a înlesni în continuare colaborarea. Ştiți bine că noi ajutăm Ucraina în toate felurile posibil, poate cel mai vizibil este exportul de produse agricole din Ucraina prin România. Cred că nu exagerez dacă spun că dacă n-ar fi fost acest export prin România, ar fi fost probleme imense nu doar în Ucraina, ci și acolo unde se exportă aceste produse agricole. Pe de altă parte, sigur, ajutorul umanitar este foarte important în continuare, dar și ajutorul militar este relevant pentru Ucraina. Noi vom continua pe toate palierele, atâta timp cât este nevoie și acest acord va crea un cadru mai bun pentru această colaborare.

Aveți o estimare când ar putea fi semnat?

Klaus Iohannis: Asta vom anunța când este gata.

Bună ziua! Oana Ghiță, Agerpres. În recentul raport NATO figurează faptul că România are cheltuieli pentru Apărare mai mici de 2%. România se angajează să aibă alocarea pentru Apărare de 2,5%, iar această diferență a fost comentată inclusiv politic. Dumneavoastră puteți da un context, puteți da o explicație legată de această diferență dintre alocare și cheltuielile efective? Mulţumesc!

Klaus Iohannis: Explicația nu este foarte complicată și subliniez că nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puține motive principale pentru care alocarea a fost una și cheltuiala a fost alta, fiindcă alocarea inițial a respectat angajamentul politic. Banii nu s-au putut cheltui așa cum a fost prevăzut din câteva motive, unele ținând de noi, altele nu. Un motiv care nu ține de noi: pur și simplu, lucruri care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală în zona de înzestrare militară. Cererea este incomparabil mai mare decât oferta și anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obținem. Al doilea factor au fost dificultățile bugetare, create și de inflație și de multe alte probleme, pe care le-am avut, și atunci disponibilitatea, deci banii lichizi nu au existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să îi cheltuie și în acest fel multe cheltuieli s-au realizat, de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie, multe s-au făcut la începutul lui ianuarie și februarie. De aceea spun că nu trebuie să facem chiar un calcul contabil. Aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului '23, când au fost angajate.

Și, în fine, trebuie să recunoaștem că un factor care a deranjat nu doar înzestrarea și cheltuielile pe apărare, ci, la modul general, i-a deranjat și pe români a fost inflația mare pe care am avut-o în anul trecut. Deci cam acestea sunt explicațiile și cred că e bine de știut că noi am cheltuit foarte mulți bani pentru apărare, nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură.

Bună ziua! Oana Bâlă, Radio România Actualități. Un conflict pe scară largă în Europa nu mai este o fantezie, a spus recent un înalt oficial al Uniunii Europene, dar și că trebuie găsite soluții financiare. Același discurs l-am găsit și la mai mulți lideri militari. Cum se poziționează România în raport cu aceste declarații și dacă putem vorbi despre riscuri mai mari la adresa securității europene?

Klaus Iohannis: Eu cred că avem o evaluare foarte corectă a riscurilor la care suntem expuși noi în Uniunea Europeană și, sigur, este o situație complicată. Vrem să creștem cheltuielile pentru apărare pentru a garanta securitatea statelor noastre, a cetățenilor noștri. Vrem să transformăm economiile noastre ca să fie mai prietenoase cu mediul, vrem să reducem impactul asupra schimbărilor climatice. Toate aceste lucruri se fac cu bani mulți, dar pe de altă parte, lumea nu dorește să impună taxe și impozite mai mari populației. Și atunci discuțiile sunt destul de complexe și în final depinde de fiecare guvern cum își alocă banii pe priorități ca să satisfacă simultan cât mai multe din aceste solicitări. În România s-a reușit destul de bine, ați văzut că am avut și creștere economică, tocmai am explicat că am avut cheltuieli pentru apărare. Avem rezultate notabile în zona protecției mediului, a schimbărilor în industrie pentru a deveni mai prietenoasă cu mediul. Dar lucrurile nu se vor schimba de azi pe mâine și nu trebuie să ne speriem de aceste lucruri. Trebuie să vedem, însă, complexitatea și gravitatea lor și să le abordăm în așa fel încât să găsim soluții, soluții care sunt sustenabile, adică să nu împovărăm populația.

Aţi avut aici discuţii cu preşedintele Ungariei şi preşedintele Letoniei, state membre NATO. Aș vrea să vă întreb dacă ați abordat și chestiunea candidaturii dvs. la funcția de secretar general și dacă puteți să precizați pe ce sprijin mizați acum, în condițiile în care în ultima perioadă, mai multe state din Europa Centrală și de Est pe a căror reprezentare dumneavoastră mizați când ați făcut anunțul și-au anunțat sprijinul pentru Mark Rutte? Mulțumesc.

Klaus Iohannis: Da, am discutat inclusiv chestiuni legate de NATO și de candidatura mea. Însă vreau să clarific aici o chestiune. La NATO nu se va vota niciodată. Deci desemnarea secretarului general se face prin consens, iar consensul se obține prin negocieri de tip diplomatic, discuții între lideri ș.a.m.d.. Deci nu are foarte mult rost să ne uităm la cât au spus, ce au spus, fiindcă până când nu se obține unanimitate nu se va hotărî absolut nimic. Și până atunci mai este cale lungă. Mulțumesc.