VIDEO: Declarații ale ministrului educației, Sorin Cîmpeanu

VIDEO: Declaraţii de presă ale ministrului educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

TEXT: (transcrierea, RADOR)

RADOR: Declaraţii de presă ale ministrului educaţiei, Sorin Cîmpeanu

RADOR (19 august) -
Sorin Cîmpeanu: În această ședință de guvern au fost discutate 10 acte normative care privesc sistemul de educație: un proiect de lege, trei proiecte de ordonanță de urgență și șase proiecte de hotărâri de guvern. Proiectul de lege a vizat ratificarea acordului de împrumut cu Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 100 de milioane de euro, pentru construcția, în cea mai mare parte, 90%, dar și reabilitare a unui număr de cel puțin 55 de școli în România. A fost un proiect de lege, inițiat în parteneriat, evident, de către Ministerul Finanțelor și Ministerul Educației. O primă ordonanță de urgență a avizat acordarea unui suport alimentar pentru preșcolari și pentru elevii din 150 de unități de învățământ preuniversitar de stat. Este vorba de continuarea programului pilot ”Masă caldă în școli”. Valoarea este de 46,4 milioane lei. Un alt proiect de ordonanță de urgență, prezentat în prima lectură, a reglementat ”Şcoala în spital”, mai exact în cadrul Universităților de Medicină și Farmacie se înființează unități de învățământ preuniversitar cu titulatura "Şcoala din spital". Acest lucru are ca scop organizarea școlarizării antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor spitalizați, în număr de câteva sute în fiecare an. Aș vrea să precizez că până acum nu a fost posibilă organizarea "Şcolii în spital", deoarece piedici birocratice reglementau dimensiunea minimă a formațiunilor de studiu, mai exact este ca și cum am putea să planificăm că într-un spital oncologic am avea un număr suficient de mare, în același spital, în același timp, de elevi de clasa a VII-a, spre exemplu, lucru care, în mod evident, este absurd. Această absurditate a fost înlăturată din reglementările legale. În acest fel, pe toată perioada spitalizării se va desemna un cadru didactic monitor, care are obligația de a supraveghea parcursul educațional al preșcolarului sau al elevului, precum și de a menține legătura în permanență cu unitatea de învățământ la care acesta a fost înmatriculat înainte de spitalizare. De asemenea, Ministerul Educației, un lucru important, înființează corpul național al cadrelor didactice pentru "Şcoala din spital"

Acesta va fi constituit în urma selecţiei cadrelor didactice, care fac dovada absolvirii unor programe de pregătire în domeniul psiho-pedagogiei speciale. Se organizează şi Programul Naţional "Şcoala din spital", care vizează continuarea predării învăţării prin membrii acestui Corp Naţional al Cadrelor Didactice pentru "Şcoala din spital", în cazul mutării elevilor de la un spital la altul sau de la o secţie la alta. Deci este vorba de componenta mobilă a acestei şcoli din spital. Pentru sprijinirea învăţării în "Şcoala în spital", Ministerul Educaţiei poate organiza şi olimpiade şi concursuri şcolare şi de asemenea poate acorda burse de studiu şi alte forme de sprijin material prin programe naţionale aprobate prin HG. Universităţile de Medicină şi Farmacie pot accesa şi fonduri externe nerambursabile în vederea îmbunătăţirii activităţilor desfăşurate prin acest program naţional "Şcoala din spital" mobilă. Procesul instructiv-educativ desfăşurat în "Şcoala din spital" se va efectua adaptat la specificul bolii, la perioada de spitalizare şi la clasa, desigur, în care este înscris elevul în anul şcolar respectiv. În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei OUG, Ministerul Educaţiei va elabora o programă diferenţiată, diferenţiată, subliniez, de susţinere a Evaluării Naţionale şi a Examenului Naţional de Bacalaureat atât pentru elevii şcolarizaţi în acest program "Şcoala din spital", cât şi pentru toţi elevii cu cerinţe educaţionale speciale şi care necesită o spitalizare îndelungată. Fiind derogare de la dispoziţiile art.5, alin.2 din Legea Educaţiei Naţionale, prezenta OUG va intra în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial. Acest proiect de ordonanţă a fost prezentat, repet, astăzi, în primă lectură. De asemenea, tot în primă lectură a fost prezentat şi un al 3-lea proiect de OUG, care prevede preluarea creşelor în sistemul de educaţie. Este vorba de cele 387 de creşe, care funcţionează în prezent, care vor fi preluate în sistemul de educaţie în felul următor: acolo unde autorităţile locale iniţiază solicitări de preluare, inclusiv a personalului în sistemul de educaţie, aceste creşe vor funcţiona pe lângă grădiniţe, sub personalitatea juridică a grădiniţelor, având în vedere nevoia de integrare a conceptului educaţiei timpurii, integrare între creşă şi grădiniţă.

Acolo unde autorităţile locale nu iniţiază demersuri pentru preluarea totală în sistemul de educaţie, Ministerul Educaţiei va asigura cheltuielile salariale pentru componenta educaţională. Deci, cu alte cuvinte, Ministerul Educaţiei asumă preluarea resursei umane. E vorba de educatori-puericultori, inclusiv din perspectiva cheltuielilor salariale. Această ordonanţă de urgenţă, a treia, al treilea proiect discutat vine în corelare cu proiectul hotărârii de guvern adoptat astăzi, cu privire la costul standard per copil în creşă. Este o cerinţă de mulţi ani a întregii societăţi de definire a acestui cost standard per copil în creşă. Acest cost standard a fost stabilit la o valoare de 15 mii de lei per copil pentru cheltuieli salariale, la care se adaugă şi o componentă 585 de lei pentru cheltuieli materiale. Aş vrea să comparăm acest nivel cu 7431 de lei, costul standard per copil în grădiniţă, deci este puţin mai mult de dublu pentru că este vorba, în primul rând, de grupe mai mici, la jumătate faţă de grupele din grădiniţă şi este vorba de cerinţe speciale de îngrijire în acest domeniu antepreşcolar, copii în creşă. Vom vedea, prin consultare cu personalul medical specializat, din primele consultări a reieşit că în creşă vor putea merge copii de la zero la trei ani, dar prin zero ani înţelegându-se vârsta de 11 luni, vârstă până la care am înţeles că este recomandat ca aceşti copii să stea pe lângă mame, împreună cu mamele. Deci de la 11 luni la trei ani va fi posibilă preluarea creşelor în sistemul de educaţie.
Aceasta este o primă hotărâre de guvern. O altă hotărâre de guvern, a doua, este aceea a premierii elevilor cu rezultate deosebite la examene naioanel. Este vorba de un număr de 163 de elevi care au luat nota 10,00 la bacalaureat şi care vor fi premiaţi cu 3000 de lei per elev şi de 132 de elevi care au luat nota 10,00 la evaluarea naţională. Aceştia vor fi premiaţi cu 1000 de lei. Avem, de asemenea, două hotărâri de guvern adoptate pentru actualizarea programelor de licenţă, respectiv a programelor de master.

Sorin Cîmpeanu: O a cincea hotărâre de guvern adoptată este extrem de importantă. În condițiile în care numărul grădinițelor noi care își vor deschide porțile în luna septembrie este de 39, în condițiile în care Legea 185 prevede reducerea numărului de elevi în clasă pentru învățământul primar la maximum 22 plus 3, 25 de elevi în clasă, pentru învățământul gimnazial la maximum 26 plus 3, adică 29 de elevi în clasă și pentru învățământul liceal, cu excepția clasei a IX-a de la 30 plus 3, 33 de elevi în clasă, este nevoie de o creștere a numărului cadrelor didactice. Am spus cu excepția clasei a IX-a pentru că în plus față de reglementările din Legea 185 există acel ordin de ministru din anul 2021 pe care l-am promovat pentru reducerea numărului de elevi în clasă, de la 28 la 26, respectiv 24 în funcție de filieră. Toate aceste măsuri necesită un plus de resursă umană, acest plus de resursă umană necesită suplimentarea numărului de posturi care a fost făcută prin hotărâre de guvern pentru un cuantum de 3.500 de posturi, care se adaugă la cele 286.558 posturi existente în acest moment în învățământul preuniversitar. Repet, până astăzi aveam 286.558, se adaugă cele 3.500 de posturi. aprobate prin hotărârea de guvern de astăzi. Aceasta este cea de-a cincea hotărâre de guvern inițiată de Ministerul Educației. Avem și o așa şasea hotărâre de guvern pentru care apreciez inițiativa Ministerului Agriculturii. Ministerul Educației a avizat - este vorba de programul de susținere a școlilor, în valoare de 501 milioane lei. Este vorba de un program care vizează în plus față de componenta deja cunoscută de lapte și produse lactate, în valoare de 167 milioane lei în plus față de componenta cunoscută, de produse de panificație în valoare de 181 milioane de lei, avem și o componentă în valoare de 76 de milioane lei, care vizează fructe și legume proaspete pentru elevii din școlile din România. Până la incidența sumei de 501 milioane lei sunt măsuri educativ.

Sorin Cîmpeanu: O prevedere pe care o consider foarte importantă în această hotărâre de guvern este posibilitatea redistribuirii în colectiv a produselor neconsumate. Ştiți că a fost o problemă cu ce se întâmplă cu acele produse care nu sunt consumate, nu sunt ridicate de elevi sau de părinți. Hotărârea de guvern prevede posibilitatea de redistribuire în cadrul colectivului. Acestea au fost cele 10 acte normative. Repet, un proiect de lege, trei proiecte de ordonanță de urgență, din care două în primă lectură și cinci proiecte de hotărâre de guvern, toate adoptate.
Reporter: Bună ziua. Francesca Simionescu, Observator, Antena 1. Domnule ministru, care sunt scenariile cu care veți merge mâine la întâlnirea cu premierul în legătură cu începerea şcolilor...
Sorin Cîmpeanu: V-am prezentat 10 acte normative şi mă întrebați de un 11-lea. Am înțeles, am înțeles, este un interes ridicat firesc pentru acest subiect. Am precizat că cel târziu în perioada 1-3 septembrie vom avea ordinul comun, ministrul educației - ministrul sănătății, prin care cu cel puțin 10 zile înainte de data de 13 septembrie, începerea școlii, vom prezenta în detaliu toate măsurile pe care trebuie să le cunoască atât școlile, cât și părinții și elevii. Am spus că rămâne în continuare opțiunea numărul unu prezență fizică în data de 13 septembrie în toate școlile din România. Mâine vom avea la guvern, începând cu ora 10:00, o discuție convocată de către prim-ministrul României, la care vor participa ministrul sănătății și ministrul educației, reprezentantul Comitetului Național pentru Situații de Urgență, reprezentantul Comitetului Național pentru Vaccinare, reprezentantul INSP și un reprezentant al Administraţiei Prezidențiale. În această întâlnire vor fi discutate toate ipotezele de lucru. Există propuneri de creștere a pragului ratei de infectare până la care școlile deschise în data de 13 septembrie cu prezență fizică pentru toți elevii vor putea să rămână deschise. Până acum, știți foarte bine, erau scenariile deja cunoscute - verde, galben, roșu - şcolile rămâneau integral deschise până când localitatea atingea pragul de unu la mie rată de infectare. Există propunerea de ridicare a acestui nivel până la care.

Sorin Cîmpeanu: Există propunerea de ridicare a acestui nivel până la care școlile rămân în totalitate deschise. Sigur că da, cu respectarea tuturor regulilor de protecție sanitară. Pragul până la care vor putea să rămână deschise intră în competența partenerilor de dialog, Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică. Sper că vom putea agrea acest lucru mâine, pentru că este de foarte mare interes, şi îl vom anunța public, chiar înainte de apariția ordinului comun de ministru din care această reglementare va face parte. Atunci când se va depăși acest prag pe care, repet, îl stabilim mâine, vom vedea ce măsuri trebuie luate.
Fac o precizare importantă: nu vor fi restricții pentru cei nevaccinați, niciun fel de restricții, însă vor fi avantaje pentru cei vaccinați. Toate ipotezele pe care le luăm în considerare în discuția de mâine, repet, nu dezavantajează persoanele nevaccinate, indiferent că vorbim de elevi sau de cadre didactice, dar în mod firesc, beneficiind de o protecție sanitară crescută cei vaccinați vom vedea ce avantaje au în definirea acestor scenarii. De asemenea, în mod evident, până la clasa a VI-a vor fi o serie de reguli, în ipoteza nedorită în care vom depăși acel prag până la care toate școlile rămân deschise. Eu personal îndrăznesc să îmi exprim mai mult decât speranța, convingerea, că acel prag de la care va fi nevoie să luăm alte măsuri în afară de școli deschise pentru toți elevii nu va fi atins în România, îndrăznesc să îmi exprim această speranță, bazată pe respectarea regulilor de protecție sanitară în școli mai riguros decât în cele mai multe alte medii, cu excepția mediului spitalicesc, evident, și mă bazez, de asemenea, pe acțiunile pe care le vom discuta mâine și le vom demara de săptămâna viitoare în parteneriat între reprezentanții școlilor și reprezentanții DSP pentru întâlniri interactive cu părinții, pentru a le explica avantajele vaccinării, inclusiv din perspectiva discuției de mâine. Aș vrea să vă anunț că la acest moment avem 30 de mii de copii cu vârsta între 12 și 15 ani vaccinați, reprezentând o pondere de 4% din această categorie de vârstă 12 - 15 ani și 145.000 de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 19 ani, reprezentând o pondere de 20% din tinerii din această categorie de vârstă. Ambele situații sunt sub media națională. Totuși, personalul din învățământ este vaccinat într-o proporție de peste 60%, adică dublu, mai mult decât dublul mediei naționale.
Este unul din lucrurile care îmi întăresc convingerea că în școli vom beneficia de o siguranță sanitară mai accentuată decât în alte medii. Sunt și alte ipoteze pe care le luăm în considerare; cu titul, de exemplu, știţi reglemetarea națională este ca atunci când există 10 persoane vaccinate într-un spațiu închis masca de protecție nu mai este obligatorie. Vom vedea dacă această regulă se poate extinde și în școli, vom vedea, sunt ipoteze de lucru.
Va trebui să stabilim și modul în care se derulează orele de educație fizică. Vom vedea până la ce plafon al ratei de infectare acestea se vor putea derula în spații închise fără obligativitatea purtării măști de protecție. Vom lua în considerare în general toate aspectele care trebuie să fie cunoscute înainte de începerea anului școlar, inclusiv ce se întâmplă atunci când într-o clasă apare un caz de îmbolnăvire, inclusiv ce se întâmplă când va fi depășit acel prag de la care nu vom mai putea ține toate școlile închise, ipoteză pe care, încă odată vă spun, eu îndrăznesc să sper că nu va fi pusă în practică. Nu știu cât de clar am putut fi. Am spus tot ceea ce poate sta în limitele de competență ale Ministerului Educației, cu precizarea că sunt cei răspunzători de domeniul sanitar. Şi, de asemenea, dacă mă veți întreba despre organizarea de centre de vaccinare în școli, în cabinetele medicale școlare, vă voi spune că da, noi susținem această măsură cu trei condiții: să existe cabinet de medicină școlară, să existe cadre medicale angajate și să existe infrastructura care să poată asigura separarea fluxurilor, între fluxul celor care se vaccinează și fluxul celor care sunt în școală pentru activități didactice curente.
Reporter: Ce s-ar putea întâmpla dacă într-o clasă se descoperă un caz de COVID şi, bineînţeles, cei vaccinaţi să vină fizic la şcoală, iar cei nevaccinaţi nu. Puteţi să dezvoltaţi aceasta?
Sorin Cîmpeanu: Acum nu, pentru că excede limitelor mele de competenţă. Sigur că am idei, dar nu mă voi pronunţa înainte să se pronunţe Ministerul Sănătății și INSP. Ştim exemplu altor sisteme de învățământ, cel francez, spre exemplu, în care la depășirea acelui prag, despre care am făcut vorbire fără să-l pot identifica, pentru că excede competențelor Ministerul Educației. Trebuie luate măsuri suplimentare de siguranță. În sistemul francez elevii, echivalent în sistemul românesc, mai mari de clasa a VII-a, pentru că de la clasa a VII-a pot fi vaccinați, până la clasa a șasea nu pot fi vaccinați, neavând vârsta de 12 ani, merg în online, cu excepția celor vaccinați . Este modelul francez. Sigur că ne uităm, luăm în considerare și această ipoteză, dar nu există nicio decizie din această perspectivă în acest moment, și nici nu vă pot preciza un punct de vedere, pentru că, repet, excede limitelor de competență ale Ministrul Educației.