Unde-s albine, ar trebui să fie şi miere

Seceta prelungită de anul trecut care a slăbit familiile de albine, lucru agravat de toamna lungă şi iarna geroasă, ceea ce a însemnat în mod automat un consum mare de hrana.

În cazul în care apicultorii, din lipsă de bani nu au făcut toate tratamentele pe timp de iarnă şi nu a asigurat suficientă hrană, din lipsa subvenţiilor, stupinele s-au golit.

Apicultorii mai spun că vremea rece din această primăvară şi ploile excesive au făcut ca producţia de miere de primăvară să fie mult mai mică decât în alţi ani.

România ocupă ultimul loc în Europa în ce priveşte consumul de miere de albine

Deşi ţara noastră este un producător important, peste 60 la sută din producţia de miere este exportată în Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia şi Canada, afirmă Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.

"Producţii care au dus la realizarea în România între 21.500- 23.000 de tone de miere, o producţie deosebită, o producţie care se compară cu producţia Franţei chiar. Diferenţa dintre noi şi Franţa este că noi consumăm doar, în jur de 300-400 de grame. Franţa consumă toată producţia lor, ba mai importă atâta, ei consumă 40.000 de tone, aproximativ, noi consumăm sub 10.000 de tone" afirmă Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.

Acesta a precizat însă că în acest an producţia de miere va fi mult mai scăzută din cauza condiţiilor meteo nefavorabile.

Unii apicultori au ales să plece peste hotare cu familiile de albine, pentru a salva ceea ce mai poate fi salvat, unii ajungând până în Turcia cu stupii, informează corespondenţii Radio România Actualităţi.

România, o hartă din miere. Foto: Mediafax.

Apicultorii braşoveni îşi păstoresc albinele în străinătate

Directorul Apia Braşov, Dorel Stânea, spune că în acest moment 10 apicultori şi-au luat stupii şi au plecat în Turcia, pentru o floare specifică acelei ţări, informează corespondentul Radio România Actualităţi, Mariana Sebeni.

Conform lui Stânea, judeţul Braşov nu deţine o situaţie reală a familiilor de albine, deoarece mulţi dintre apicultori nu vin la APIA pentru a solicita subvenţiile pentru stup.

Nici nu este de mirare, în condiţiile în care acestea nu depăşesc 20 de lei pe fiecare stup care predă la firmele de procesare 10 kg de miere.

Cert este că sunt, totuşi, înregistraţi 312 apicultori, care au împreună 32.200 de familii de albine, după cum reiese din documentele privind plată subvenţiilor în anul 2009.

Problema este că aceştia primesc 20 de lei pentru stup dacă predau 10 kg de miere, aşa că dacă un apicultor are 300 de stupi, dar predă doar 1000 l de miere, el primeşte subvenţia pentru doar 100 de stupi.

Conducerea Apia Braşov crede că apicultorii renunţă la subvenţie şi preferă să îşi vândă marfă în piaţă.

În judeţul Braşov, stupii de albine pot fi văzuţi la lizierele pădurilor, în special în zonele de lângă arcul carpatic, respectiv Poiana Mărului ori Şinca Veche, unde albinele sunt scoase de către apicultori pentru mure şi zmeură.

În rest, clima rece nu permite păstorirea lor în judeţul Braşov, prin urmare apicultorii de aici obişnuiesc să plece imediat după venirea primăverii spre zone mai însorite.

Turcia pare, de anul asta, o destinaţie pe placul albinelor din Braşov.

În Arad, producţie mai mică cu 90%.

Producţia de miere şi componente apicole este compromisă în procent de aproximativ 90% în acest an în judeţul Arad.

Din 400 de tone de miere, cât se producea într-un an apicol favorabil,doar 10 tone de miere au fost produse în 2010, la nivelul judeţului , din cauza condiţiilor meteorologice foarte potrivinice cu multe precipitaţii sub formă de ploaie şi grindină, care au căzut pe toată perioadă de înflorire a salcâmului .

Aceaşi situaţie, este identificată şi în prezent, când teiul se află în perioadă de înflorire.

Deasemenea producţia scăzută de miere este pusă şi pe bază inexistenţei unor suprafeţe
semnificative cultivate cu floarea soarelui la nivelul judeţului Arad.

În momentul de faţă, potrivit preşedintelui Asociaţiei Crescătorilor de Albine din Arad , Ovidiu Hatcu, asociaţia număra numai 580 de membrii cotizanţi însă apicultorii judeţului Arad sunt peste 1300.

În cursul anului 2009, 388 de apicultori arădeni, au beneficiat de subvenţii de la stat.Aceste subventi au fost însă oprite în luna octombrie 2009.

Asociaţia crescătorilor de albine din Arad militează pentru o apicultură ecologică pliată pe cerinţele apiculturii moderne.

Există în momentul de faţă o grupă de 28 de apicultori ecologici care lucrează în acest regim.

Acest lucru înseamnă că familiile de albine sunt aşezate în zone curate,nepoluate (Petriş, Căpâlnaş, Birchiş, Slatina de Mureş, Minisel), astfel că produsul rezultat e sută la sută natural, primind în final certificarea ecologică.

La nivelul asociaţiei au fost eliberate 100 de adeverinţe, dar nu se cunoaşte câte din aceste cereri vor fi eligibile, în vederea întocmirii dosarelor pentru atragerea de fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene.

Ovidiu Hatcu, preşedintele Asociaţie Apicultorilor din Arad, a declarat corespondentului Radio România Actualităţi, Ioan Suciu, că vestea bună e că lumea începe să se întoarcă la natură, la natural, accentuindu-se tot mai mult valoarea ecologică a oricărui produs.

Subvenţiile europene salvează apicultorii din Bacău

La nivelul judeţului Bacău sunt peste 60 de producători individuali de miere de albine, majoritari din mediul rural şi o societate comercială, Farmacia Naturii SRL Bacău, înscrişi în evidenţele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării rurale.

În cadrul Măsurii 112 "Instalarea tinerilor fermieri” a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, în judeţul Bacău au fost selectate 22 de proiecte, în valoare de 418.999 de euro.

Alocarea financiară disponibilă pentru sesiunea de licitaţie din perioadă septembrie -noiembrie 2009 a fost de 55 de milioane de euro, informează corespondentului Radio România Actualităţi, Florin Filioreanu.

În judeţul Bacău toate proiectele declarate eligibile au fost selectate pentru a primi finanţare.

Tinerii fermieri au solicitat sprijin financiar pentru dezvoltarea unor activităţi diverse, dintre care cele mai accesate au fost cele pentru apicultură şi ferme vegetale.

De asemenea, beneficiarii vor putea dezvoltă şi exploataţii floricole dar şi horticole.

Pentru susţinerea apiculturii şi a apicultorilor, la Prăjeşti, în această primăvară s-au plantat 4.100 de puieţi, din care 4.000 salcîmi şi 100 de tei.

Organizatorii, la sfaturile specialiştilor, au aranjat copăceii în formă unui dreptunghi, pe margini, din loc în loc fiind plantat teiul.

Plantarile sînt o investiţie pe termen lung, pentru susţinerea crescătorilor de albine din comună şi încurajarea acestora ştiind că mierea de albine de tei sau salcîm este printre cea mai căutată.

La Bacău este încă din 2007, o instalaţie de îmbuteliere a mierii de albine, în condiţii de maximă securitate alimentară, cerută de pretenţioasă piaţă occidentală, concept în care se regăseşte şi piaţă Uniunii Europene.

O investiţie de 150.000 de euro susţinută de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională, care a deschis calea crescătorilor de albine din Bacău pe piaţă occidentală.

Producţie compromisă de condiţiile meteo

Deşi în ultimii ani judeţul Bihor s-a situat constant în primele 5 locuri în ceea ce priveşte cantitatea de miere produsă, în 2010 a fost compromis recoltatul mierii de salcâm, din cauza condiţiilor atmosferice, a precizat preşedintele Apicola Bihor, Ioan Fetea, care este şi preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.

Comparativ cu 2009, când s-au recoltat 25-30 de kilograme/familie de albine, în acest an cantitatea de miere de salcâm a reprezentat doar 15 %, respectiv 3-4 kg.

Ioan Fetea a adăugat că, din aceleaşi cauze, o diminuare a producţiei se va înregistra şi la mierea de tei, urmând recoltatul la floareaa-soarelui şi la floră spontană, informează corespondentului Radio România Actualităţi, Stelian-Radu Cacuci.

În Bihor, potrivit ultimului recensământ, există 33-35 de mii de familii de albine.

Apicultorii bihoreni, membri în asociaţii profesionale, au primit subvenţia pe produs de 20 de lei/familie de albine, în cazul în care au predat la unităţile de procesare 10 kilograme de miere/familie de albine.

Preşedintele ACA România, Ioan Fetea, a spus că, odată cu încheierea Programului naţional apicol 2008-2010, va demara un nou program naţional prin care se va acordă sprijin financiar pentru tratamentul antiviroza şi pentru refacerea şeptelului.

Există şi alte forme de finanţare a apicultorilor, cum ar fi sprijinirea fermelor de subzistenţă, prin Fondul Naţional de Dezvoltare, cu sumă de 1.500 de euro/an, timp de 7 ani, pentru apicultorii membri ai asociaţiilor profesionale de profil şi care au urmat cursuri de perfecţionare profesională.

An prost pentru producţia mierii în Sibiu

Apicultorii sibieni se plâng că, cel puţin până acum, 2010 este cel mai rău an pentru producţia de miere.

Marius Bogorin, preşedintele filialei sibiene a Asociaţiei Crescătorilor de Albine, a declarat,
corespondentului Radio România Actualităţi, Carmen Vulcan, că producţia de miere de salcâm a fost compromisă în aproape toată ţara, din cauza ploilor şi vremii reci din perioada de înflorire a salcâmului.

2009 a fost un an foarte bun pentru cei 555 de apicultori din judeţul Sibiu.

Cele peste 30.000 de familii de albine pe care le deţin au produs, anul trecut, 480 tone de miere, din care 85% a plecat la export, mai ales în ţări UE.

Potrivit lui Marius Bogorin, apicultorii sibieni stau bine la accesarea fondurilor europene.

Anul trecut, 56 de crescători de albine s-au calificat pentru măsura 1.4.1. , de finanţare a fermelor de subzistenţă cu 1500 euro/an, timp de 5 ani, iar anul acesta alţi 100 de apicultori au depus cerere de finanţare.

Aproape o treime dintre crescătorii de albine din judeţul Sibiu pleacă cu stupii in pastoral, majoritatea fiind acum în sudul ţării, unde a început producţia mierii de tei.

Vâlcea se menţine pe primul loc la producţia de miere

Judeţul Vâlcea se menţine pe locul I pe ţara la apicultură prin numărul ridicat de apicultori, dar şi prin numărul de familii de albine.

Astfel, la oră actuală există 1700 de apicultori cu 80.000 de familii, localităţile Roeşti şi Drăgăşani fiind fruntaşe.

Reprezentanţii Asociaţiei Crescătorilor de Albine Vâlcea susţin că ploaia creează probleme
apicultorilor, îndeosebi în momentul de faţă la tei.

"Nu merge deloc la tei din cauza ploilor frecvenţe din ultima perioadă. Acum aşteptăm floarea soarelui. Să sperăm că aici vom avea noroc", ne-a precizat Mitică Stănuş, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine Vâlcea.

Producţia la răpită a fost în acest an mult mai bună de cât cea la salcâm, astfel de la răpită s-au obţinut 800 kg de miere de la 10.000 de familii de albine, iar de la salcâm 500 de kg de la 70.000 de familii de albine, informează corespondentul Radio România Actualităţi, Ana Maria Cârstea.

În privinţă programelor de finanţare, la nivelul judeţului Vâlcea, 183 de apicultori au depus în luna aprilie dosare pe măsură 141 care vizează sprijinirea fermelor agricole.

Apicultorii vâlceni au aplicat şi pe măsură 112 care se află în plină desfăşurare şi care vizează instalarea tinerilor fermieri.

Prin aceste proiecte, reprezentanţii Asociaţiei Crescătorilor de Albine din Vâlcea speră că familiile de albine să crească de la 80.000, cât sunt în prezent, până la 100.000, Vâlcea menţinându-şi astfel locul fruntaş pe ţara la apicultură.

Ploile afectează producţia de miere

Cea mai mare problemă cu care confruntă apicultorii din judeţul Cluj este a ploilor din acest an care au scăzut drastic producţia, în special la mierea de salcâm, informează corespondentul Radio România Actualităţi, Ciprian Iancu.

Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din Cluj, Cornel Man, a afirmat că din cauza ploilor din acest an, la salcâm producţia se apropie de zero.

El a mai precizat, în ceea ce priveşte costurile de producţie, că prin asociaţie se subvenţionează medicamentele şi materialul biologic necesar creşterii albinelor.

Majoritatea crescătorilor clujeni au stupi puţini şi preferă să vândă cunoscuţilor, fără a mai apela la achizitorii specializaţi.

Man a mai arătat că apicultură ecologică este reprezentată în judeţ de un număr mic de crescători, sub zece persoane.

În opinia să, diferenţă dintre apicultură ecologică şi cea convenţională este data în principal de certificare, în condiţiile în care albinele au acelaşi comportament şi nu le poate fi controlat traseul.

Pe de altă parte, mierea ecologică este cu 20-30% mai scumpă, dar şi tratamentele sunt mai ineficienţe decât în cazurile convenţionale.

La nivelul judeţului există aproximativ 600 de apicultori.

Din cauza ploilor abundente, producţia autohtonă de miere va fi mai scăzută decât anul trecut, estimează apicultorii covăsneni, transmite corespondentul Radio România Actualităţi, Oana Negrea.

Preşedintele Asociaţiei apicultorilor covăsneni, Kovacs Jozsef, apreciază că în acest an producţia de miere va fi la jumătatea celei de anul trecut, dar cu toate acestea mierea nu se va scumpi pentru că puterea de cumpărare a cetăţenilor a scăzut.

În judeţul Covasna kilogramul de miere se vinde pe piaţă cu preţuri cuprinse între 15 şi 20 de lei în funcţie de calitate.

Kovacs Jozsef a declarat că în judeţul Covasna există 105 apicultori înregistraţi oficial, care deţin circa 7500 de familii de albine, iar o parte dintre aceştia au accesat fonduri Sapard pentru dezvoltarea afacerilor în acest domeniu.

Conducerea Asociaţiei apicultorilor reproşează statului că începând din acest an nu le mai acordă subvenţii decât pentru medicamente, cumpărarea de mătci şi repopularea stupilor.

Asociaţia crescătorilor de albine din judeţul Covasna organizează în fiecare an cursuri pentru iniţiere în creşterea albinelor, chiar dacă stupăritul nu reprezintă o afacere rentabilă. Investiţia iniţială este destul de mare, o familie de albine costând în jur de 250 de lei, iar pentru că fermă să fie profitabilă sunt necesare cel puţin 50 de astfel de familii, a declarat Kovacs Jozsef.

Calificarea atrage, însă, după şine un mare avantaj, anume acela că apicultorii cu diplomă în domeniu pot accesă fonduri europene pentru a-şi extinde afacerile.

Apicultura, pe cale de dispariţie

Potrivit declaraţiilor lui George Oşanu, preşedintele Filialei Asociaţiei Apicultorilor din judeţul Galaţi, dacă statul român nu va reveni asupra deciziei de a acordă subvenţii apicultorilor români, meseria de creştere a albinelor va dispărea în curând, transmise corespondentul Radio România Actualităţi, Maria Măndiţă.

Potrivit lui Oşanu, până anul trecut, guvernul României acordă o subvenţie în valoare de 20 de lei pentru fiecare familie de albine, sub condiţia că respectivul beneficiar să predea, contra cost, minim 10 kg de miere către Asociaţia Apicultorilor.

Subvenţia a fost stopată în acest an, motiv pentru care apicultorii încep să se confrunte cu probleme financiare.

Deşi din cei 400 de membri ai asociaţiei de la Galaţi, circa 250 beneficiază sau vor beneficia de finanţări europene, prin accesarea diverselor programe europene în domeniu, acest ajutor nu este suficient fără subvenţia de stat, a avertizat George Oşanu.

Cât priveşte preţurile de achiziţie a mierii, acestea sunt pentru 2010, la fel ca şi în 2009: 7 lei/kg pentru mierea polifloră şi de 10 lei/kg pentru mierea de salcâm.

În afară de problemele financiare cu care se confruntă apicultorii, nici condiţiile meteo nu au favorizat, până acum, producţia de miere la floarea de răpită şi la salcâm.

În medie, s-a obţinut o producţie de circa trei kg pe fiecare familie de albine, în condiţiile în care, în 2009, producţia medie de miere, pentru un cules a fost de 20 de kg/familie, iar teoretic, o producţie maximă ajunge la 25-30 de kg/familie.

Potrivit lui Oşanu, motivele care au condus la o producţie scăzută sunt temperaturile joase din perioadă mai-iunie, dar şi ploile puternice.

Toate aceste condiţii, financiare şi de mediu, au determinat un consum scăzut de miere la nivel naţional, de 2-3 kg/cap de locuitor/an, la jumătate faţă de media din UE care se ridică la 5-6 kg/cap de locuitor/an.

Potrivit preşedintelui asociaţiei, George Oşanu, cei 400 de membri cresc în total circa 14.000 de familii de albine, în condiţiile în care, în medie, o familie de albine număra 40-50.000 de albine.

Faţă de ultimii doi-trei ani, asociaţia de la Galaţi înregistrează o creştere a numărului de membri, asta, şi că urmare a cursurilor de specializare oferite gratuit de asociaţie.

Familii de albine mai puţine, cereri mai mari

Apicultori care aveau 100 de familii au mai rămas cu două, trei şi nici acum nu pot spune că a trecut pericolul şi vor rămâne măcar cu aceşti stupi.

De vină pentru această situaţie sunt mai mulţi factori, dar cel decisiv a fost aportul apicultorului.

„Este vorba de secetă prelungită de anul trecut care a slăbit familiile de albine, de toamna lungă şi iarna geroasă, ceea ce a însemnat în mod automat un consum mare de hrană şi apoi, gerul. La toate acestea se adaugă aportul apicultorului într-o proporţie de 90%. Dacă acesta nu a efectuat toate tratamentele şi nu au lăsat suficientă hrană albinelor, acum au rămas cu stupină aproape goală. Pericolul încă nu a trecut, fiindcă temperaturile continuă să fie în continuare destul de scazute”, susţine Vasile Puf, directorul Asociaţiei Crescătorilor de Albine Vaslui.

Din cele 40.000 de familii de albine, la o prima evaluare au pierit peste 15 la sută, dar foarte posibil acest procent va creşte până la sfârşitul lunii, transmise corespondentul Radio România Actualităţi, Alina Darie.

În mod paradoxal, pe piaţă există o cerere foarte mare de familii de albine.

În ultimii 20 de ani nu s-a mai înregistrat o astfel de situaţie: să existe ofertanţi şi să nu aibă cine să le dea familii de albine, în condiţiile în care preţurile sunt net superioare ultimilor ani.

„Anul trecut, o familie de albine putea fi cumpărată cu 200 de lei. Anul acesta, fără 500 nu o poţi luă şi nici aşa nu se găsesc. Cei care vor să cumpere îşi doresc să acceseze o serie de proiecte cu finanţare europeană şi sunt obligaţi să aibă peste 25 de familii”, a mai spus Vasile Puf.

Foto: Mediafax.

Producţia de miere de salcâm, în scădere

Producţia de miere de salcâm din judeţul Alba a fost compromisă de furtunile din ultima perioadă.

Albinele sunt la al doilea cules, dar unii apicultori spun că nu au obţinut nimic nici la prima campanie de recoltare la salcâm, informează corespondentul Radio România Actualităţi, Silvia Şerbănuţ.

Emil Telegariu preşedintele Asociaţiei Apicultorilor Alba spune că mierea de salcâm reprezintă 60-70% din totalul producţie de miere din judeţul Alba.

În Maramureş cea mai gravă problemă,în momentul de faţă, este anul apicol dificil din cauza vremii nefavorabile, iar producţia este aproape inexistentă.

Preşedintele Asociaţiei Apicultorilor Maramureş, Luca Nicolai,spune că din acest an nu se mai acordă subvenţia de 20 de lei pe familia de albine,condiţionată de predarea la un procesator autorizat a 10 kg de miere.

În Maramureş există peste 300 de membrii, iar în acest an s-au înscris alţi 140 de crescători de albine, transmite corespondentul Radio România Actualităţi, Adrian Marchiş.

Producătorii de miere din judeţul Sălaj rămân cu marfa nevândută din cauza scăderii cererii pe piaţa de profil, potrivit conducerii Asociaţiei Apicultorilor din judeţul Sălaj.

Dacă până nu de mult Sălajul ocupa locul I la nivel naţional în ceea ce priveşte producţia de polen, acum lucrurile stau altfel pentru că producţia a scăzut drastic în ultimii doi ani.

Autorităţile locale ale municipiului Zalău vor acum să stimuleze acest sector de activitate prin înfiinţarea unor pieţe de produse tradiţionale în care apicultorii să-şi poată vinde produsele fără intermediari, informează corespondentul Radio România Actualităţi, Adrian Lungu.

Dintre cei peste 800 de membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Albine Bistriţa-Năsăud aproape jumătate, 300, au luat accesat programe cu finanţare europeană, potrivit preşedintelui organizaţiei Traian Andron.

Este vorba de circa 300 de apicultori care primesc anual o mie de euro pentru a-şi întreţine stupii şi a produce miere de calitate, transmite corespondentul Radio România Actualităţi, Cristiana Sabău.

Anul acesta, 86 de apicultori au cerut autorizaţii de păstorit la salcâm, în Valea lui Mihai din judeţul Bihor, dar s-au întors acasă fără să fi produs mai mult de 5 kilograme de miere pe o familie de albine, totul din cauza ploilor.

În schimb, apicultorii care au ales să meargă cu stupii la munte, peste 60 la număr, au anunţat că albinele au de unde culege miere, anticipând o producţie bună.

„Anul acesta, stejarii sunt plini cu miere făcută de o insectă. E foarte bună pentru consumul uman, dar nu pentru industrializare”, a spus Traian Andron.

El susţine că i-a sfătuit pe apicultori să producă miere de calitate şi să consacre brandul local fiindcă, în felul acesta, vor avea tot timpul clienţi atât din ţara, cât şi din străinătate.

De câţiva ani buni apicultură hunedoreană este în expansiune.

Cei peste 1000 de apicultori, membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Albine Hunedora deţin peste 30000 de familii de albine şi obţin imporante cantităţi de miere, care se vinde foarte bine atât pe piaţă internă, cât şi pe cea externă, mai ales în Germania.

Apicultorii hunedoreni acuză însă lipsă subvenţiilor pentru miere, acordate de stat, după cum preciză Iosif Korb, preşedintele asociaţiei judeţene.

Lipsă subvenţiilor este resimţita şi mai acut de apicultorii hunedoreni în condiţiile în care culesul la salcâm a fost compromis în totalitate din cauza intemperiilor, transmite corespondentul Radio România Actualităţi, Dorin Corpade.

O altă problemă cu care se confruntă apicultorii, în special cei din zonele rurale ale judeţului, este exagerata birocraţie cu care se confruntă aceştia la accesarea unor fonduri europene destinate domeniului apicol.

Mierea nu are preţ bun

Apicultorii doljeni sunt nemulţumiţi de producţia de miere înregistrată până acum.

Ei sunt de părere că vremea racoroasă din primăvară a fost nefavorabilă dezvoltării familiilor de albine.

Preşedintele Apicola Dolj şi, deasemenea, vicepreşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Albine Dolj, inginer Marian Orzata, spune că floarea de salcâm a fost calamitată iar achiziţia de miere de acest fel a fost minima.

Acesta a mai declarat că la culturile de răpită, o familie de albine a produs între 8 şi 12 kilograme de miere.

Preţul unui kilogram de miere superioară (de salcâm) achiziţionată de Apicola Dolj este de 12 lei în timp ce pentru un kilogram de miere polifloră se oferă 7 lei.

În afară de producţia slabă de miere, apicultorii doljeni se plâng şi de sistarea subvenţiilor, transmite corespondentul Radio România Actualităţi, Florin Firu.

Apicultorii din judeţul Olt sunt nemulţumiţi de producţia de miere din acest an.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Crescătorilor de Albine din judeţul Olt, Alexandra Ivan, producţia de miere din acest an este una satisfăcătoare, în comparaţie cu cea de anul trecut, deoarece vremea racoroasă din această primăvară a fost nefavorabilă obţinerii producţiilor bune de miere, floarea de salcâm fiind afectată.

La culturile de rapiţă, o familie de albine a produs între 8 si 12 kilograme de miere, iar preţul unui kilogram de miere de salcâm este de aproximativ 10-12 lei, în timp ce pentru un kilogram de miere polifloră se oferă 7 lei, informează corespondentul Radio România Actualităţi, Laura Stoican.

Din cauza ploilor din această vară e posibil să crească preţul la miere.

Preşedintele Asociaţiei Apicole Valea Prahovei , Mihai Apostolescu, a declarat că în această vară, din cauza ploilor, albinele nu au mai produs miere de salcâm şi nici producţia de miere de tei nu este promiţătoare.

Dacă anul trecut o familie de albine a produs până la 30 de kg de miere de salcâm, anul acesta s-au făcut aproximativ 10 kg .

Această situaţie ar putea genera o creştere a preţului de la 17 -25lei/ kg la 20-30lei/kg, transmite corespondentul Radio România Actualităţi, Simona Uţa.

De asemenea, preşedintele Asociaţiei Apicole Valea Prahovei a precizat că restrângerea activităţii economice în judeţul Prahova şi creşterea şomajului au reorientat multe persoane tinere spre meseria de apicultor.

În această asociaţie, din cei 150 de membri, care cumulează 5 000 de familii de albine, aproape 50 sunt veniţi doar în ultimul an , o parte dintre ei reuşind chiar să acceseze fonduri europene pe măsurile destinate micilor fermieri.

La nivelul judeţului Teleorman, anul trecut, existau aproximativ 30.000 de familii de albine, iar crescătorii de albine din judeţ s-au împărţit în 3 tabere.

O parte dintre apicultori s-au reunit în Asociaţia Apicola ”Albina”, care cuprinde aproximativ 200 de membri, cu peste 12.000 de familii de albine; o altă parte sînt membrii ai Asociaţiei Apicultorilor Particulari Rosiorii de Vede şi ceilalţi - membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România - filiala Teleorman, transmite corespondentul Radio România Actualităţi, Matilda Cazacu.

Cea mai activă se pare a fi Asociaţia "Albina", care a infiinţat şi Cooperativă Agricolă ”Albina”, din care fac parte apicultori din Teleorman, Giurgiu şi Argeş, cooperativa fiind o necesitate pentru accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea activităţii.

Din păcate - am aflat de la Vicenţiu Găvănescu, preşedintele Asociaţiei "Albina" - apicultorii nu sînt sprijiniţi nici pentru accesarea fondurilor europene, dar nici pentru accesarea de credite, de la bănci din România, necesare rulajului şi dezvoltarea stupinelor.

Asociaţia "Albina" valorifică producţia obţinută şi printr-o mică, dar modernă fabrică de procesare a mierii şi produselor naturiste pe bază de miere, dar şi prin contracte la export.

Apicultorii din judeţul Călăraşi pot depune cerere de sprijin la Agenţia de Plăti şi Intervenţie în Agricultura până la sfârşitul lunii august.

Anul acesta, apicultorii vor primi spijin din banii Comunităţii Europene, prin asociaţiile profesionale, sprijin care constă în decontarea sută la sută a medicamentelor, mătcilor şi roiurilor, conform corespondentul Radio România Actualităţi, Daniela Mihalache.

Potrivit directorului APIA, Ilie Munteanu, anul trecut sprijinul primit de apicultori a constat în 12 lei primiţi de fiecare apicultor pentru o familie de albine, cu condiţia că aceştia să predea cel puţin 10 kg de miere pentru fiecare familie de albine.

La nivelul judeţului Călăraşi, sunt 186 de apicultori care au 12.000 de familii de albine.

Ploile au compromis producţia de miere

În judeţul Iaşi sunt 500 de apicultori cu 26.000 de familii de albine.

În primăvară acestui an au fost multe pierderi în ceea ce priveşte famiile.

Pînă acum au fost depuse 220 de cereri pentru măsură 1.4.1 pentru primirea sumei de 7.000 de euro pentru o perioadă de 5 ani, fonduri nerambursabile de la Comunitatea Europeană.

Vicepreşedintele filialei ieşene a Asociaţiei Crescătorilor de Albine, Octavian Sadici declară că din produtia de miere de albine, 90 la sută merge la export iar 10 la sută rămîne pentru intern.

În ceea ce priveşte producţia de miere de albine de la salcîm, 80 la sută a fost compromisă din cauza ploilor din primăvară.

Acum se aşteaptă producţii mari la tei, floarea soarelui şi miere polifloră.

Un kg de miere de albine de salcîm se vinde cu 11 lei.

Nu există nici un procesator în judeţul Iaşi iar apicultorii ieşeni duc producţiile la cei 7 procesatori care sunt în ţara, transmite corespondentul Radio România Actualităţi, Raluca Daria Diaconiuc.

Apicultorii din Vrancea se plâng că subvenţiile promise ajung cu întârziere sau chiar deloc.

Aceştia au probleme serioase în acest an cu recolta.

Din cauza vremii nefavorabile, salcâmul a pierdut din floare, iar cantitatea de polen s-a redus semnificativ.

Productia de miere a scăzut cu 90%.

Dacă până acum apicultorii recoltau 30 de kilograme de miere de la fiecare familie de albine, în acest an, la salcâm, au obţinut doar trei kilograme de familie, spune presedintele Asociatiei de Apicultori Vrancea, Ştefan Dorobăţ.

Apicultorii au început deja recoltarea la tei, şi la acest capitol situaţia este sumbră,transmite
corespondentul Radio România Actualităţi, Dana Lepădat.

Apicultorii speră să obţină măcar 50% din producţie dacă vremea nu le va juca feste.

Asociaţia Crescătorilor de albine din Botoşani, filiala Botoşani, avea în evidenţe la sfârşitul anului 2009 un numar de 827 de apicultori, cu 26.265 famiii de albine, din care 377 sunt membri cotizanţi, cu 9.633 familii de albine.

Anul trecut, au absolvit cursurile de perfecţionare în meseria de apicultor, derulate de oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă, 116 persoane.

Producţia medie de miere pe familie de albine a fost, anul trecut, de 9Kg de miere culeasă din flori de salcâm, 6 Kg de miere din tei şi 1 Kg din floarea soarelui.

Din cauza productiei foarte mici, anul trecut nu s-a facut export, dar nici achizitii, transmite
corespondentul Radio România Actualităţi, Gina Poenaru.

Apicultorii botoşăneni au depus, anul trecut, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, 7 dosare pentru subvenţionarea medicamentelor şi 4 dosare pentru subvenţionarea matcilor.

În 2009 Asociatia Crescătorilor de albine din Botoşani, a eliberat 200 de adeverinţe apicultorilor care au dorit sa acceseze fonduri pe măsura 1.4.1, pentru semisubzistenţă , şi măsura pentru instalarea tânărului fermier la ţară, însă foarte puţine cereri au fost aprobate.

În această perioadă, campania apicolă este în plină desfăşurare.

Problemele cu care se confruntă apicultorii din Bărăganul ialomiţean în actualul context
economico-financiar vizează, eliminarea subvenţiei pe familia de albine, folosirea de către fermieri a unor hibrizi din import la culturile de floarea soarelui care sunt slab meliferi şi se autopolenizează.

Un sprijin în balanţa anuală de venituri şi cheltueli a prisăcarilor l-ar reprezenta suvenţionarea unei părţi din cantitatea de carburant pe care o folosesc la transportul stupilor în zonele cu floră abundentă, transmite corespondentul Radio România Actualităţi, Gheorghe Zavelea.

La Brăila cei peste 150 de apicultori, care au în medie 14 mii de familie pe producţie, sunt optimişti în ceea ce priveşte recolta la miere.

Potrivit preşedintelui asociaţiei de apicultură locală, Florian Vizireanu, dacă la salcâm producţia este zero, la răpită mierea se păstrează pentru dezvoltare: "speranţa este la recolta de floarea soarelui, este ultimul cartuş, şi după cum se prezintă lucrurile, stăm bine".

Vizireanu a relatat corespondentului Radio România Actualităţi, Gina Bahor, că în curând cea mai căutată miere din lume va fi cea din răpită întrucât studiile de ultima oră au arătat că are un efect benefic asupra tuturor formelor de cancer.