SRR şi SRTV cer garanţii pentru o nouă lege de funcţionare
Preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune consideră că noua lege trebuie să rezolve statutul serviciului public, problema finanţării corecte şi cea a independeţei editoriale.
Articol de Mirela Nicolae, Radio România Cultural, 20 Mai 2010, 12:55
Proiectul legii de funcţionare a societăţilor publice de radio şi televiziune se află încă pe masa comisiei de specialitate din Senatul României.
Directorul general al Televiziunii Române, Alexandru Sassu, este de părere că atâta timp cât nu există o finanţare corectă, corelată cu misiunea publică şi cu misiunile pe termen lung şi mediu sau scurt, anuale, pe care Televiziunea şi Radioul public le au, nu se va putea vorbi despre independenţă politică.
"De câte ori va trebui ca un Consiliu de Administraţie care doreşte ca instituţia respectivă să mai fie finanţată corect, va trebui să se ducă la factorul politic şi să îi ceară bunăvoinţa, acea instituţie nu va fi independentă din punct de vedere politic", a declarat Alexandru Sassu pentru Radio România Cultural.
Acesta a mai spus că trebuie să se ia o decizie în privinţa instituţiilor publice de media.
"Ne dorim nişte instituţii publice de media puternice sau nişte instituţii publice de media oarecare, care să transmită - eu ştiu?! - nişte informaţii din când în când...", a explicat Alexandru Sassu.
Directorul general al Televiziunii Române consideră că în contextul actual al presiunilor economice foarte puternice, criza a afectat foarte puternic mass-media românească şi că nimeni din clasa politică nu a făcut nimic pentru presa din România.
"Sunt situaţii în care aleg între a face compromisuri pentru a supravieţui sau a încerca să fac ceea ce pot, ceea ce cred că este bine, şi, de obicei, normal, media privată alege supravieţuirea şi profitul. Cred că în acest moment este nevoie de o televiziune publică puternică", a adăugat acesta.
Alexandru Sassu a mai spus că radioul şi televiziunea publice sunt menite să realizeze pentru publicul din întreaga ţară programe culturale, educaţionale, informative, sociale, iar că fără aceste tipuri de programe, ascultătorii şi telespectatorii vor fi nevoiţi să butoneze pe canalele de cablu.
Maria Ţoghină: "Noua lege trebuie să rezolve trei probleme"
Preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Maria Ţoghină, crede că nouă lege este justificată doar în condiţiile în care oferă garanţii că este mai bună decât legea aflată deja în vigoare.
Ea mai susţine că modificarea legii actuale sau o nouă lege de funcţionare a celor două instituţii trebuie să rezolve trei probleme importante, ce au fost semnalate de-a lungul timpului de Societatea Română de Radiodifuziune cât şi de reprezentanţii societăţii civile, dar şi, în anumite situaţii, de clasa politică.
O primă problemă la care s-a referit Maria Ţoghină a fost aceea a definirii statutului de serviciu public.
"Să fie găsite acele valori, acele principii care să garanteze că Radioul public sau Televiziunea publică rămân instituţii publice în serviciul public şi că dau socoteală în faţa cetăţenilor pentru modul în care gestionează resursele de care dispun", a explicat preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune.
Un alt principiu pe care aceasta îl consideră foarte important este acela al finanţării corecte.
"În ultimii opt ani, atât Radioul public, cât şi Televiziunea publică au fost supuse permanent unor atacuri nejustificate legate de modul în care sunt finanţate. Am fost acuzaţi că luăm banii de pomană, că nu facem nimic cu ei, că la ce să mai plătim, de ce să mai plătim taxa radio. Au fost chiar oameni politici care au incitat la neplata taxei radio sau neplata taxei de televiziune", a precizat Maria Ţoghină.
A treia problemă fundamentală în opinia ei este aceea a independenţei editoriale.
"Pentru a ajunge la tot ceea ce am spus până acum trebuie să răspundem onest la o singură întrebare: mai avem nevoie de serviciile publice de radio şi de televiziune în societatea românească actuală? Dacă răspunsul este unul afirmativ, atunci ne putem gândi la o nouă lege.
"Dacă însă vom continua să fim nevoiţi, în calitate de reprezentanţi ai acestor instituţii, să răspundem sau să ne apărăm împotriva unor atacuri nedrepte, justificate de interese economice sau politice, atunci o nouă lege nu ne va rezolva problema", a afirmat Maria Ţoghină.