Seceta creează probleme în mai multe judeţe din ţară

România a intrat în secetă la jumătatea lunii august, dar situaţia se va stabiliza în luna septembrie, în perspectiva în care prognozele indică ploi în ţară şi în Serbia, a declarat directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Ion Sandu.

"Am intrat în secetă la 15-20 august, suntem în septembrie. Nu este motiv de panică. România a trecut prin perioade de secetă grele în 2000, în 2007, în toamna anului 1992, deci nu se compară cu ceea ce este acum", a spus Ion Sandu.

Potrivit oficialului ANM, până la sfârşitul lunii septembrie sunt şanse foarte mari ca în România să plouă, fapt ce va permite cel puţin realizarea însămânţărilor de toamnă.

"Trebuie luate măsuri, dar până în 30 septembrie - 1 octombrie, rămân optimist că lucrurile se vor regla.

"Dacă situaţia se deblochează şi în 30 septembrie plouă în România, aşa cum arată modelele de prognoză, chiar dacă nu se reface rezerva de umiditate, sunt şanse mari să se realizeze însămânţările la culturile de toamnă", a explicat Ion Sandu.

Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), în luna august cele mai afectate au fost râurile din Dobrogea, Râmnicu Sărat şi Bârlad, unde regimul hidrologic s-a situat la valori cuprinse între 30-50% din normalele lunare.

Prognoza pentru luna august (click pentru mărire). Sursa: INHGA.

Valori mai bune s-au înregistrat pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Iza, Tur, Someş, Crişuri, Mureş, Bega, Timiş, Barzava, Caraş, Nera, dar şi în bazinele superioare şi mijlocii ale Jiului, Oltului, Ialomiţei, Buzăului şi Putnei, unde valorile au atins 80-100% din normalele lunare.

În luna septembrie situaţia s-a menţinut critică tot în bazinele Râmnicu Sărat, Bârlad şi râurile din Dobrogea, unde regimul hidrologic a avut valori cuprinse între 30-50% din normalele lunare.

Prognoza pentru luna septembrie (click pentru mărire). Sursa: INHGA.

Aceleaşi valori se vor înregistra şi în luna octombrie, potrivit prognozei INHGA.

Prognoza pentru luna octombrie (click pentru mărire). Sursa: INHGA.

Debitul Dunării la intrarea în ţară a atins în august valoarea de 3.700 mc/s, mai scăzut faţă de media multianuală corespunzătoare lunii, de 4.300 mc/s.

În luna septembrie, valorile înregistrate au fost şi mai reduse, 2.800 mc/s, faţă de o medie de 3.800 mc/s.

INHGA prognozează că debitul Dunării va înregistra o uşoară creştere în octombrie, la 3.000 mc/s. Valoarea se va menţine totuşi mai mică decât media multianuală corespunzătoare lunii, de 3.850 mc/s.

Culturile, afectate de secetă

Botoşani

Seceta din această toamnă a dat peste cap planurile agricultorilor. Cei mai mulţi au cules deja porumbul de pe câmp, pentru că s-a uscat, mult mai devreme decât în alţi ani.

Şi semanatul rapiţei, care trebuia finalizat până pe 15 septembrie, a fost întrerupt sau chiar amânat.

Doar 40% din cele 5.500 de hectare de rapiţă au fost semanate până acum deşi suprafaţă trebuia să fie dublă la această dată. Fermierii botoşăneni au programat să semene, în acest an, 34.000 de hectare de teren cu secară, grâu, orzoaică şi triticale.

Seceta instalată de două luni în judeţul Botoşani ar putea depăşi perioada optimă de însămânţare a culturilor de păioase. Lipsa sistemelor de irigaţie din aceste zone, cumulată cu precipitaţiile scăzute a provocat daune însemnate, în primul rând oamenilor obişnuiţi, ţăranilor simpli, care trăiesc din unul sau două hectare de cultură. Nici nu mai pot ara, pentru că se rupe plugul în brazdă.

Studiile pedologice arată că nivelul precipitaţiilor căzute în luna septembrie în judeţul Botoşani este de 12,2 l/mp, faţă de necesarul optim de 40l/mp, ceea ce înseamnă un deficit de apă în sol de 72%.

Starea de umiditate a solului influenţează exrem de mult calitatea lucrărilor agricole. Dacă solul este arat când este prea uscat, devine bulgăros şi semănatul este neuniform. Plantele răsar neomogen, cu goluri multe în care cresc buruienile şi recolta va fi scăzută cantitativ şi slabă calitativ.

De aceea, ţăranii se tem că la anul nu vor mai strânge grâne în hambare, iar specialiştii confirmă că seceta din această perioadă poate duce la scăderea producţiei de anul viitor.

Seceta afectează şi crescătorii de animale. Aceştia se confruntă cu probleme deosebite în ceea ce priveşte adăpatul şi păşunatul animalelor pe care le au şi care se pot îmbolnăvi din cauza lipsei de apă din sol.

Potrivit Direcţiei Apelor Prut, debitul Prutului este în prezent de 20mc/s, sub debitele multianuale, însă nu se pune problema de secetă hidrologică. În prezent în toate lacurile de acumulare există rezerve suficiente de apă pentru a asigura necesarul contractat. (Gina Poenaru)

Buzău

Seceta prelungită pune agricultorii din Bărăgnul buzoian în dificultate în ceea ce priveşte efectuarea lucrărilor de toamnă.
Cosmin Florea, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Buzău, spune că în acest moment pe majoritatea celor 70.000 de ha care ar trebui arate şi mai pot fi semănate nu se poate intra cu utilajele.

Dacă intră, spune Cosmin Florea, agricultorii suportă costuri mari şi uzează peste măsură utilajele.

Mai mult, marii fermieri care au sisteme de irigaţii bine puse la punct au găsit o modalitate de a pregăti pământul pentru însămânţare: irigă suprafaţa şi mai apoi intră cu tractorul la arat.

Astfel, 30 la sută din terenuri au fost pregătite pentru lucrările de toamnă în acest fel.

Un alt efect al secetei este şi secarea aproape în totalitate a lacurilor Amara şi Balta Albă – lacuri cunoscute pentru efectul tămăduitor al namolului sapropelic pe care acestea îl au.(Cristina Moise)

Galaţi

Conform datelor Direcţiei Agricole şi de Dezvoltare Rurală Galaţi, 83,6% din suprafeţele agricole cultivate în această primăvară au fost afectate de secetă, gradul de compromitere a recoltelor fiind de peste 50% în aproape jumătate din suprafaţa totală cultivată, în timp ce o treime din totalul cultivat a fost afectată de secetă în proporţie de sub 50%.

Astfel, din totalul de 243.784 ha însămânţate în primăvară cu porumb, floarea soarelui, muştar, coriandru, cartofi, legume, pepeni, plante de nutreţ, vie livadă şi păşune, seceta prelungită a afectat, în total, 203.908 hectare.

Din cele 203.908 ha afectate de secetă, culturile de pe 122.503 ha sunt afectate în proporţie de peste 50%, iar culturile de pe 81.405 ha, au fost afectate într-un grad mai scăzut (sub 50%).

Potrivit datelor DADR Galaţi, lipsa oricăror precipitaţii din luna iunie a acestui an şi până în prezent a afectat în totalitate suprafaţa de păşune din judeţul Galaţi (40.275 de hectare), dar şi întreaga suprafaţă de coriandru (1.532 ha) şi de muştar (251 ha).

Mai sunt afectate de secetă 98.000 de hectare de porumb (din 110.672 ha cultivate), 39.800 de ha de floarea soarelui (din totalul de 45.804 ha), 850 ha cu cartofi (din totalul 1.848 ha), 3.970 ha cu legume (din totalul 8.595 ha), 2.940 de ha cu pepeni (3.950 ha), 6.425 de ha cu viţă-de-vie (14.846 ha) şi 450 de ha de livadă (din totalul existent de 838 ha).

Directoarea Direcţiei Agricole Galaţi, Profira Onode, a declarat că producţia de legume şi de cereale au fost afectate de secetă.

Oficialul a adăugat că în afară de culturile afectate deja de secetă, dacă nu se vor produce precipitaţii în următoarea perioadă de timp, se vor înregistra probleme grave şi în privinţa semănatului şi arăturilor de toamnă. (Maria Mândiţă)

Sibiu

De aproape şapte săptămâni în judetul Sibiu nu a mai plouat, iar efectele secetei le simt cel mai tare ţăranii.

Potrivit directorului Direcşiei Judeţene pentru Agricultură Sibiu, Gheorghe Budrala, cei care au suprafete de teren arabil pentru culturi de grâu sau orz amână arăturile de toamnă pentru că tractoarele de mică putere nu pot face faţă solului pietrificat de atâta secetă.

Efectele se simt deja asupra celor peste 100 hectare de teren din judeţ destinate culturii rapiţei.

Acestea au fost însămânţate în luna august, dar din cauza lipsei precipitaţiilor, pe majoritatea suprafeţelor rapiţa nu a răsărit, cultura fiind compromisă.

Şi crescătorii de animale sunt afectaţi de lipsa ploilor deoarece iarba s-a uscat pe păşuni, iar animalele cu greu îşi mai asigură hrana necesară.

Judeţul Sibiu este printre primele din ţară la efectivele de ovine, cu peste o jumătate de milion de oi.

Efectele secetei asupra producţiei de brânzeturi nu se mai simt acum, deoarece în această perioadă producţia de lapte de oaie este oricum pe sfârşite pentru că e vremea reproducţiei la ovine iar ciobanii încep să nu mai mulgă oile. (Carmen Vulcan)

Suceava

Seceta a afectat culturile de porumb şi de soia din judeţul Suceava, în sensul că la porumb producţia ca număr de boabe este bună, dar acestea nu au greutatea normală, sunt foarte uşoare.

Şi sfecla de zahăr, cultivată în judeţ a fost afectată, însă cele mai mari probleme se înregistrează la pregătirea terenului pentru însămânţările de toamnă, respectiv nu se pot realiza arăturile pentru însămânţarea grâului.

În judeţul Suceava trebuie însămânţate cu grâu 25.000 de ha, iar acest lucru s-a realizat pe suprafeţe foarte mici.

O altă problemă o constituie cultura de rapiţă. La nivel de judeţ au fost însămânţate 700 de ha cu rapiţă, însă din cauza secetei, aceasta nu a răsărit. (Mihaela Buculei)

Timiş

Din cauza secetei, agricultorii timişeni sunt obligaţi să amâne arăturile de toamnă. Aceştia spun că dacă nu va ploua, atunci lucrările agricole vor întârzia, deoarece pământul este foarte uscat şi nu poate fi arat.

Seceta are efecte negative şi asupra producţiei de porumb care s-a diminuat cu circa 10% faţă de estimările din vară. Totuşi producţia totală este satisfăcătoare, recolta medie fiind de circa patru tone de boabe la hectar.(Alina Bujanca)

Vâlcea

La nivelul judeţului Vâlcea, seceta are efecte asupra păşunilor aflate acum în situaţia de a fi cosite ultima oară, agricultorii susţinând că lipsa ploilor a făcut ca iarba să nu mai fie prezentă în zonele respective.

De asemenea, agricultorii susţin că dacă la grâu şi porumb nu au fost probleme, viţa de vie şi prunii vor fi afectaţi pe viitor dacă nu va ploua.

Mai mult, aceştia susţin că terenurile nu pot fi pregătite pentru culturile viitoare din cauza secetei.

"Nu putem face noi arături pentru toamnă, iar dacă nu va ploua, vom avea probleme anul viitor", estimează Ion Constantin, consilier în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vâlcea.(Ana-Maria Cârstea)