Reluarea proiectului Canalului Siret-Bărăgan, aprobată
Proiectul aprobat de guvern ar rezolva problemele cu irigaţiile în judeţele Vrancea, Buzău şi Ialomiţa permiţând sporuri de recoltă estimate la peste 120 de milioane de euro anual.
07 Ianuarie 2014, 18:59
Guvernul a aprobat reluarea proiectului Canalului Siret-Bărăgan, iniţiat încă din anii '80. Executivul a decis în şedinţă înfiinţarea unei Regii Autonome care se va ocupa inclusiv de proiectarea, realizarea şi apoi exploatarea Canalului.
Proiectul, estimat acum la 2,7 miliarde de euro, a fost şi în atenţia altor guvernări; orice încercare de punere a lui în practică s-a lovit însă de lipsa fondurilor.
Proiectul Canalului Siret-Bărăgan a apărut la mijlocul anilor '80.
La acea vreme era gândit ca o soluţie pentru a iriga câteva sute de mii de hectare de teren arabil. Lucrările efective au început în 1987.
La mijlocul anilor '90 au fost sistate, după câţiva ani tulburi în care sumele alocate oricum scăzuseră considerabil.
Guvernele de după, inclusiv Năstase sau Boc, au plătit pentru conservarea celor câţiva kilometri realizaţi şi au pomenit varianta reluării lucrărilor.
Costurile au fost, însă, considerate de fiecare dată ca fiind prea mari, până la un miliard de dolari în perioada guvernului Năstase, peste trei miliarde de euro în perioada Emil Boc.
Proiect important pentru guvern şi preşedinţie
Canalul Siret-Bărăgan figurează pe lista investiţiilor prioritare prezentată de Guvern anul trecut.
Şi preşedintele Traian Băsescu a făcut demersuri la BEI pentru a obţine finanţare. Decizia de astăzi, luată în şedinţa de Guvern, este doar un prim pas.
Regia Autonomă va întocmi documentaţiile necesare proiectării şi realizării canalului, va achiziţiona serviciile de consultanţă, echipajele şi echipamentele şi se va ocupa, apoi, de exploatarea şi întreţinerea canalului.
Proiectul de lege adoptat astăzi trebuie, însă, să fie aprobat şi de Parlament.
Canalul Siret-Bărăgan ar rezolva problemele cu irigaţiile din trei judeţe: Vrancea, Buzău şi Ialomiţa.
Executivul estimează că, prin realizarea sa, s-ar putea obţine sporuri de recoltă cu o valoare anuală de peste 120 de milioane de euro.