Propunerile pentru modificarea codurilor penale

Unele dintre propunerile de modificare a codurilor penale sunt inacceptabile, a afirmat, joi, preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului subliniază că este inadmisibil să fie făcute schimbări ale legislaţiei cu dedicaţie.

Klaus Iohannis: "Unele dintre aceste modificări sunt necesare, fiindcă este nevoie de oarecare modernizare a legislaţiei, punere în acord cu decizii ale Curţii Constituţionale şi în unele puncte chiar cu legislaţia europeană.

Alte propuneri care au fost făcute sunt total inacceptabile şi cred că discuţia parlamentară va revela care trebuie să rămămână în discuţie şi care trebuie să iasă din discuţie.

Un principiu însă cred că trebuie să-l înţeleagă toată lumea.

Este inadmisibil ca unele modificări să fie făcute cu destinaţie pentru unele persoane care vremelnic acum ocupă poziţie de decizie chiar în Parlament."

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de cealaltă parte, susţine că actualele coduri conţin prevederi din anii '90, iar modificările vizează şi punerea în acord cu decizii ale CCR şi ale unor instituţii europene.

Călin Popescu-Tăriceanu: "Statul de drept nu este un stat poliţienesc.

Nu este un stat represiv.

Dacă noi vrem să avem modelul Uniunii Sovietice şi României comuniste în ceea ce priveşte Codul Penal, atunci concepţiile noastre sunt diametral opuse că avem, ca Parlament, o obligaţie în ceea ce priveşte codurile penale.

Elaborarea modificărilor este dată de necesitatea transpunerii a deciziilor Curţii Constituţionale, CEDO, trebuie făcută transpunerea directivelor europene privind prezumţia de nevinovăţie."

Propunerile pentru modificarea codurilor penale conţin o serie de soluţii legislative cu caracter de noutate, a căror evaluare impune un examen aprofundat - afirmă Parchetul General.

Într-un comunicat oficial, Ministerul Public apreciază, că acele prevederi care ar putea impieta asupra urmăririi penale trebuie reevaluate cu atenţie.

Exemplele date fac trimitere la imposibilitatea folosirii înregistrărilor sau reducerea categoriilor de infracţiuni pentru care se poate dispune arestarea preventivă.

Parchetul General mai susţine că unele dintre modificări vor duce la încălcarea dreptului la un proces echitabil şi anunţă că va prezenta un punct de vedere detaliat asupra propunerilor, după consultarea procurorilor, precizează Rador.