Probleme la zi: Tranziţia către energia verde - energia nucleară ar putea reduce amprenta de CO2

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (30 ianuarie, ora 13:20) - Emisiunea: "Probleme la zi" - Realizator: Alexandra Andon - Bună ziua și bun găsit tuturor! Discutăm în ediția de astăzi despre două proiecte importante: construcția de reactoare nucleare de mici dimensiuni în România, precum și despre extinderea cu două noi reactoare a Centralei de la Cernavodă. Cum ar putea arăta producția de energie a României la capătul implementării acestor proiecte și care sunt argumentele în favoarea acestui tip de opțiuni. Discutăm, așadar, în ediția de astăzi. Este împreună cu noi, prin telefon, domnul Cosmin Ghiță, directorul general al Societății Nuclearelectrica. Bună ziua!

Cosmin Ghiță: Bună ziua dumneavoastră și ascultători dumneavoastră!

Realizator: Mulțumesc pentru că sunteți alături de noi. Este împreună cu noi și domnul Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Bun venit în emisiune. Încep cu domnul Cosmin Ghiță, reamintesc, directorul general al Societății Naționale Nuclearelectrica. A fost ales deja, pe baza unui studiu, amplasamentul primului reactor nuclear modular din România, va fi la Doicești și ar fi și primul din Europa. Tehnologia este americană. Dar care sunt următoarele jaloane, următoarele obiective din acest parcurs?

Cosmin Ghiță: Da, vă mulțumesc foarte mult pentru întrebare. Într-adevăr, la momentul acesta avem un amplasament candidat preferențial cel de la Doicești. Urmează a se efectua toate studiile necesare de inginerie geotehnică și evaluare de sol pentru a putea formula dosarul de autorizare a acestui amplasament, în conformitate cu legislația națională și europeană, pentru a putea amplasa centrale nucleare, chiar și de dimensiuni mai mici. Legislația rămâne în continuare aceeași. În plus față de aceasta, în data de 28 decembrie 2022 s-a semnat primul contract între societatea de proiect care a fost înființată pentru derularea acestui - RoPower Nuclear - și proiectantul tehnologiei pe care o avem în vedere, NuScale. Acest contract este cofinanțat de către guvernul american, printr-un grant anunțat în vara anului trecut de către președintele Biden, în valoare de 14 milioane de dolari. Iar obiectivul său este de a face studiile de inginerie și de costuri preliminare, de prefezabilitate, studiile de prefezabilitate, mă scuzați, de inginerie și de design preliminare a proiectului de la Doicești, care după aceea să fie baza, plus organizarea proiectului, care după aceea să fie baza următoarelor etape în derularea proiectului care urmează a fi implementat acolo./asalar

Realizator: Dar care sunt argumentele în favoarea acestei opțiuni pentru reactoarele nucleare de mici dimensiuni?

Cosmin Ghiță: Această opțiune în sensul de opțiune tehnologică sau...

Realizator: Și ca opțiune de producție de energie, poate fi considerată o sursă de energie verde?

Cosmin Ghiță: Deci, în primul rând vreau să vă spun că această tehnologie, și există o necesitate foarte mare de a avea mai multă sursă nucleară, mai multă putere instalată din surse nucleare în sistemul energetic, tot ce am văzut noi în acest moment, toate studiile la nivel global arată că, fără investiții în industria nucleară și în producție de energie electrică pe bază de resurse nucleare, costul tranziției la nivel global, pe care ne-am asumat s-o facem datorită schimbărilor climatice, va fi mai mare cu 1,6 trilioane de dolari, ceea ce este posibil să nu se poată realiza. Dacă ne uităm la.... Deci, practic, este absolut nevoie ca în orice mix energetic să vedem o creștere a unităților de producție de energie electrică din surse nucleare. Dacă ne uităm la nivelul Europei, în acest moment, mai ales în zona Europei Centrale și de Est, ultimele evaluări indică aproximativ un necesar de aproape 100 gigawatt în plus de energie electrică din surse nucleare pe următorii 15 ani, 15 până la 20 de ani. Iar în România, având în vedere planul de decarbonizare asumat de către Ministerul Energiei, ca parte a PNRR, cu termen de finalizare în 2032, practic ministerul sau /.../ va trebui să adresăm scoaterea din sistem a 4,59 de gigawatt electric prin închiderea centralelor pe bază de cărbune. O bună soluție este utilizarea acestor tehnologii de tip SMR. Ele pot asista acest lucru, dar, bineînțeles, avem și proiectul unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Astfel, prin suma totală a acestor proiecte, ne angajăm să /.../ cel puțin injectarea în sistem a încă aproximativ 2.000 de megawaţi, putere instalată de 2.000 de megawatt electric.

Cosmin Ghiţă: Este o sursă de energie care este curată, fără emisii de carbon, rezilientă, în sensul în care ea poate fi disponibilă 24/7, poate funcționa într-un regim continuu, nu depinde de variabilitatea condițiilor meteorologice şi, așadar, poate fi o bună bază pentru sistem, venind în completarea energiei verzi, care va fi produsă din resurse regenerabile, mai ales dacă ne uităm și la estimările, la preţul gazului natural, a certificatelor de emisii de carbon care sunt foarte, foarte ridicate în acest moment și cresc în continuare. Clar că energia nucleară devine o sursă predictibilă, curată și accesibilă de energie pentru Sistemul Energetic Național.

Realizator: Vedeți, ați vorbit despre faptul că 2032 este anul în care trebuie atinse ținte de decarbonizare, angajamente pe care ni le-am luat în legătură cu politicile Uniunii Europene, dar care este orizontul de timp pentru implementarea proiectelor pe care le aveți dumneavoastră, ca Societate Națională Nuclearelectrica și anume proiectul reactoarelor nucleare de mici dimensiuni și proiectele reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă?

Cosmin Ghiţă: În acest moment estimăm următoarele date: estimăm în 2021 punerea în funcțiune a unității 1 după retehnologizare, reamintesc că avem acest proiect al tehnologizării unității 1, în perioada căreia, finalul lui 2026 - 2029 avem punerea în funcțiune a unității 1 după retehnologizare, unitățile 3 și 4 în 2030, respectiv 2031, iar proiectul de la Doicești, în acest deceniu estimăm să avem, până în 2030, primul modul pus în funcțiune.

Realizator: Pentru că sunt și... dumneavoastră ați atins un subiect foarte important, pentru că sunt mulți cei care se întreabă, spre exemplu, care e durata de viață a unui reactor nuclear, gândindu-se la reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă, ce se va...? Ele vor rămâne în continuare să funcționeze?

Cosmin Ghiță: Centrala de la Cernavodă are un ciclu de de viață de 30 de ani. De aceea are loc această retehnologizare pentru a putea să-i mai dea încă 30 de ani de funcționare, similar cu unitatea 1, care a fost pusă în funcțiune în 1996, unitatea 2 va trece printr-un proces de retehnologizare în 2038, având în vedere că a fost pusă în funcțiune în 2008. Durata de viață a unităților 3 și 4 va fi 30 de ani și probabil că în 2060 va avea loc retehnologizarea acestor acestor unități, iar în cadrul... iar tehnologia de tip SMR are o durată de viață de 60 de ani. Pentru acest lucru ele sunt proiectate în acest sens, folosind principiile reactoarelor de apă ușoară, pe tehnologie de apă ușoară, una dintre care vedem în Statele Unite acum, care sunt la scară mai mare, acest tip de reactoare discutându-se despre prelungirea duratei de viața acestora până la 80 de ani.

Realizator: Aș vrea să insistăm puțin pentru ascultătorii noștri cu o altă perspectivă. Cam care ar fi proporția de energie produsă de reactoare, mini-reactoare nucleare și reactoarele de la Cernavodă în anul 2030, spre exemplu?

Cosmin Ghiță: Da, pe de o parte, avem o problemă în...

Realizator: În cadrul mixului energetic național.

Cosmin Ghiță: Da, corect. Deci în momentul de față producem aproximativ între 18% și 20% din surse... contribuția noastră în sistem este undeva între 18% și 20%. Chiar în dimineața asta livram 19,8% din necesarul, din producția totală a sistemului energetic național. În cursul următorului deceniu estimăm să vedem o creștere a consumului, cel puțin dacă e să ne uităm la proiecte industriale care sunt anunțate, dar și la consumul nostru de zi cu zi, /ca/ având mai multă tehnologie trecând către mașini electrice. Deci, media globală este de creștere cu 2% an de an.

Cosmin Ghiţă: Deci media globală este de creştere cu 2% an de an. Aşadar, această capacitate nouă duce până la 36, deci nu este chiar o dublare, duce undeva în jurul a 34-36 din cota de piață, care înseamnă aproape, va fi aproape 2/3 din contribuția energiei electrice curate, adică fără fără emisii de CO2 și va ajuta să evităm emiterea în atmosferă a 24 de milioane de tone de CO2 anual.

Realizator: Deci, pe de o parte se înlocuiește poluarea aceasta, pe care o produce tehnologia bazată de producerea energiei electrice bazată pe cărbune, pe de altă parte vă propuneți furnizarea unei cantități mai mari de energie electrică în sistemul energetic național, chiar dacă și se estimează că și consumul ar putea să crească până în anul 2030, consumul de energie electrică, însă, există și șansa pentru ca România să devină un exportator, un producător, un hub regional de energie?

Cosmin Ghiţă: Absolut. Acum, la nivel național, dacă la nivel național vedem foarte multe proiecte, care sunt dezvoltate în acest domeniu, tocmai pentru a putea pune în evidență noi surse energetice care să poată ajuta la îmbunătățirea securității energetice din regiune, e atât vorba de proiectele noastre, cât și parte de gaz, dacă ne uităm și ce se dezvoltă în Marea Neagră, însă pe lângă exportul efectiv de energie electrică, considerăm că acest avantaj de /.../ prin implementarea acestui prim proiect la nivel european, România își poate extinde amprenta chiar în zone industriale, România poate fi un catalizator pentru dezvoltarea acestei tehnologii în regiune, poate prin avantajul său competitiv să devină un hub cu firmele care sunt astăzi prezente în România și parte a lanțului industrial-energetic românesc pentru producție și asamblare de componente aici și în alte părți în regiune, dar să și fim o bază pentru asigurarea operării acestui nou tip de tehnologie în alte state și centru de dezvoltare pentru viitorii operatori. În acest sens, dacă ați văzut, chiar am semnat memorandumul pentru schimbul de experienţă cu Polonia şi ne uităm şi la alte ţări în regiune, iar România va dezvolta în primăvara aceasta şi va pune în funcţiune la Universitatea Politehnică primul simulator pentru canale ca o comandă a unei centrale de tip /.../, care va fi folosită pentru pregătirea unei noi generaţii dedicate de operatori nucleari şi studenţi care vor să se specializeze în inginerie nucleară.

Realizator: Există vreo componentă a acestui, să zicem, să-l numim așa ciclu nuclear, adică există vreo componentă care lipsește, vreo materie primă care lipsește în România în momentul de față?

Cosmin Ghiță: Deci dacă e să ne uităm la aceste reactoare funcționează cu combustibil convențional pentru apă ușoară. Au fost într-adevăr /speculate, cred că/ sunt alte design-uri care necesită utilizarea unui combustibil cu un grad foarte înalt de îmbogățire, care nu este disponibil în multe state, acel /.../ despre care s-a vorbit. Tehnologia pe care am ales-o nu presupune acest lucru, iar în mod clar tot ce abordăm ca strategie, /ceea ce/ vom gândi în, și suntem în fazele preliminare, trebuie să evaluăm întreg lanțul de aprovizionare, întregul ansamblu al centralei și toate componentele, tot ce vom construi și tot ce vom gândi în acest sens vom face de o manieră încât să asigurăm principiile de sustenabilitate și de a evita posibile dependențe care să fie nocive pentru buna funcționare a acestui program.

Realizator: Domnule Cosmin Ghiță, nu știu cât puteți rămâne alături de noi. Dacă puteți rămâne, vă mulțumesc. Îl invit în discuție și pe domnul Dumitru Chisăliță și îi mulțumesc pentru că ne-a însoțit până acum. Reamintesc, președintele Asociației „Energia Inteligentă”, este practic o opțiune pe care o face România pentru a crește ponderea energiei electrice produse de mini-reactoare nucleare, de centrala de la Cernavodă în mixul său energetic? Credeți că există șanse ca lucrurile să fie implementate conform acestui calendar pe care și l-a propus conform acestui calendar pe care și l-a propus Nuclearelectrica? Pentru că știm reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, gândurile, proiectele sunt mult mai vechi.

Dumitru Chisăliţă: Da, mulțumesc mult pentru invitație! Eu aș pleca de la o realitate cu care ne confruntăm și ne confrunta și mai puternic în viitor, şi anume, într-un interval de 12 a ani, România nu doar că va trebui să acopere ceea ce înseamnă cantitatea de energie electrică produsă prin cărbune, așa cum s-a angajat în momentul de față, dar va trebui să acopere și surplusul de energie electrică care va apărea în viitor. Estimăm că în următorii 12-15 ani consumul de energie electrică în România va crește cu cel puțin 25%-30%, adică trebuie să avem în vedere că cei 19% care asigură cărbunele sau care asigurau cărbune în anul 2022, plus încă 25%-30% trebuie să fie acoperiți cu alte forme de energie. Acum, dacă ne uităm un pic cu ce ar putea să fie acoperită această creștere importantă de capacități de producție, vedem că avem câteva opțiuni care se încadrează în tendințele de energie curată pe care le avem în momentul de față. Şi când vorbesc de energie curată vorbesc atât din perspectiva finanțării pe care o putem avea, cât și din perspectiva asigurării unor costuri care să fie suportabile, ținând seama de taxarea care există în momentul de față și care probabil va fi tot mai puternică, a dioxidului de carbon emis în atmosferă. Acum, dacă ne uităm la aceste surse, putem să vorbim de fotovoltaic, putem vorbi de eolian, putem vorbi de nuclear...

Realizator: Hidro.

Dumitru Chisăliţă: ...şi eventual... Hidro, din păcate, chiar dacă ar fi extraordinar să ne preocupe hidro, vedem că proiectele sunt totuși reduse în zona hidro. Ne chinuim de câțiva ani de zile să punem în funcțiune cinci hidrocentrale care sunt realizate aproape 100% și ne blocăm în tot felul de probleme de mediu sau alte chichițe legislative. Și atunci chiar dacă mi-ar plăcea și chiar dacă ar fi necesară această barieră pe hidro nu o văd realizabilă în următorii 10 ani de zile. Şi atunci, în următorii 10 ani de zile, până la urmă, cred că cumva trebuie să ne concentrăm în mod real și să fim realiști pe aceste patru zone: eolian, fotovoltaic, nuclear și gaz. Acum, eolian, fotovoltaic trebuie să fim din nou realiști şi vă dau un element statistic ca să înțelegeți. În momentul de față capacitatea de energie electrică produsă de nuclear și capacitatea de energie electrică produse de fotovoltaic în România este egală, circa 1.300 de megawatt se găsesc și într-o zonă, și în alta. Doar că în anul 2022 cantitatea energie de energie efectiv produsă și pusă în piață de nuclear a fost de opt ori mai mare decât cea produsă de fotovoltaic.

Cosmin Ghiță: Doar că în anul 2022, cantitatea de energie efectiv produsă şi pusă în piaţă de Nuclear a fost de opt ori mai mare decât cea produsă de fotovoltaic. Ce rezultă din această statistică foarte exactă? Că, din păcate, deşi avem energie regenerabilă ea nu este şi securitară, adică nu avem absolut oricând, când o vrem, cum o vrem şi la ce capacitate o vrem şi atunci trebuie să gândim...

Realizator: Adică nu ne putem baza într-o foarte mare măsură pe acest tip de energie?

Cosmin Ghiță: Doar pe acest pe această formă. Avem nevoie de un mix, de un mix de energie, în care să avem cât se poate de multă energie regenerabilă, dar în același timp să avem și o energie care poate să fie produsă atunci când avem probleme de mediu și nu există posibilitatea să producem această energie, fie cu vânt, fie cu fotovoltaic și atunci, din punctul meu de vedere, 2035 așa cum vedem, cum spuneam, 50% alte capacități de producție curentă decât ce avem în momentul de față, înseamnă aproape o obligație să dezvoltăm zona de energie nucleară. Chiar dacă dacă vreți să triplăm capacitatea pe eolian și pe fotovoltaic, tot am mai avea o necesitate, de câteva zeci de procente bune din consumul care va fi în 2035, iar acesta, așa cum spuneam, se poate acoperi cu gaze și cu energie nucleară.
Astfel, dacă aceste proiecte care au fost expuse adineauri vor deveni realitate și această energie va exista, vom ajunge în situația în care să putem să nu mai fim dependenți de importuri în anul 2035, în același timp să avem o energie curată în conformitate cu standardele pe care România și le-a agreat și s-a angajat și în ultimul, să avem și o energie care să aibă un preț ok, un preț acceptabil de societate, pentru că există tot felul de construcții, să facem fotovoltaic cu baterii în care să stocăm energia solară, doar că aceste soluții, din păcate, sunt scumpe și foarte scumpe și atunci noi trebuie să ne gândim că într-un final această energie va trebui să fie și achitată de către cei care o consumă efectiv în momentul de față în România.

Realizator: Întrebarea fiind, pe de altă parte, cum se descurcă alte țări și îl invit în discuție și pe domnul Radu Dudău, cofondator și director Energy /Polish/ Group. Bună ziua, mulțumesc frumos pentru participare.

Radu Dudău: Bună ziua.

Realizator: Îl rog pe domnul Chisăliță să rămână alături de noi și să intervină când consideră necesar. Cum își gândesc mixul energetic alte țări, pe ce se bazează? Noi suntem primii, spre exemplu, în Europa, care vom folosi tehnologia reactoarelor nucleare de mici dimensiuni.

Radu Dudău: Sigur, orice țară și mai ales statele membre ale Uniunii Europene se bazează întâi de toate pe propriile resurse naturale și în al doilea rând, vedem, contează tot mai mult politicile publice prin care guvernele decid să adopte sau mai curând, să nu adopte o tehnologie sau alta. Sunt țări europene care au decis ferm să se despartă de nuclear, să nu mai facă astfel de investiții, în timp ce în România avem o tradiție în acest domeniu și considerăm în continuare că este oportun. Pentru tehnologia nucleară, fără doar și poate, în momentul de față atenția este că această nouă generație tehnologică, reactoarele modulare mici, care, ca tipuri, disponibile pe piață, încă nu sunt, cum să spun, și construite, dar în curs de dezvoltare, variază de la sute de megawați până la câţiva megawaţi, aşa-anumite microreactoare modulare. Realizator: Asta cred că deocamdată nu se pune problema în România pentru cele din urmă, micro.

Radu Dudău: Nu există încă un contract încheiat sau nu există încă o tehnologie, o companie care să fi contractat această tehnologie pe piață, dar ele sunt în curs de dezvoltare. Tot așa, în orizontul anului 2030-2035.

Realizator: Este împreună cu noi - vă rog rămâneți și interveniți când considerați necesar, vă rog și pe dumneavoastră, domnule Dudău, așa cum apelez și la domnul Chisăliță -, dar ni s-a alăturat și fizicianul Cristian Presură. Bună ziua.

Cristian Presură: Bună ziua.

Realizator: Mulțumesc pentru participare. Tehnologia aceasta este dezvoltată în Statele Unite. Tehnologia reactoarelor nucleare de mici dimensiuni, pe care o va implementa și România, va construi prima dată, pe amplasamentul termocentralei de la Doicești, există... de ce, de ce în Europa, spre exemplu, nu este încă omologată această tehnologie? Se vorbește mult despre acest lucru.

Cristian Presură: Da, pentru că Statele Unite, din punct de vedere practic, are un avans tehnologic - acesta este adevărul. Iar pe de altă parte, de ce în România eu cred că în esență este bine, pentru că devenim astfel și un partener strategic pentru America și cred că și aceste lucruri joacă un rol.

Realizator: Bun, dar din punctul de vedere al siguranței sunt întrebările pe care și le pune toată lumea, din punctul de vedere al siguranței, cum arată standardele în Uniunea Europeană și cele din Statele Unite.

Cristian Presură: Păi, oricum, ei, dacă aduc aceste aparate și le instalează aceste centrale în Europa, vor trebui să se supună standardelor Europei. Asta din start, nici nu se pune altfel problema, iar pe de altă parte, ceea ce trebuie să știe ascultătorii este că, în esență, aceste centrale nucleare sunt mai mici, sunt modulare, în sensul că fiecare modul dă mai puțină putere, dar are și mai puțin uraniu drept combustibil. Deci în cazul în care se întâmplă, Doamne ferește, ceva, vorbim despre un defect la un singur modul, care are în esență o cantitate mai mică de uraniu și deci în felul acesta este riscul este mai mic.

Realizator: Revin și la domnul Dumitru Chisăliță. Vă întreb și pe dvs, alte țări europene cum își văd mixul energetic? Sau există șansa pentru România, în momentul de față, va exista, la capătul acestei implementări de proiecte, să înceapă să devină un exportator net de energie?
Dumitru Chisăliță: Acuma, fiecare seară și-a creionat mixul energetic atât în prezent, cât și pentru viitor, ținând seama de oportunitățile, ținând seama de avantajele pe care le au. Sunt țări precum Franța, de exemplu, care a pariatpe energia nucleară încă de acum 40-50 ani.

Realizator: Și rămâne la această opțiune.

Dumitru Chisăliță: Care, în continuare... exact, vor să meargă pe această zonă. Sunt alte țări, cum a fost Germania, care până anul trecut apărea pe gaze naturale, chiar a dorit să să-și închidă centralele nucleare, mă rog, vedem că se repoziționează din punctul ăsta de vedere și reanalizează atât folosirea gazelor naturale cât și pentru producerea de energie electrică, cât și refolosirea sau folosirea centralelor nucleare.

Dumitru Chisăliță: Deci, până la urmă, nu putem să vorbim la nivelul Uniunii Europene de o omogenitate din punctul de vedere al acestor politici. Este clar că fiecare țară trebuie să țină seama de avantajul atât natural, avantajul strategic, avantajul resurselor, avantajos hidrografic și așa mai departe pe care îl are și să maximizeze toate aceste elementr. Din acest punct de vedere, eu m-aș întoarce la România, care are un potențial foarte important din punct de vedere al resurselor regenerabile, fie că vorbim de vânt, om sau om şi.., fie că vorbim chiar de energia solară sau m-aș duce și către alte tipuri de energie, energia geotermală, de exemplu, sau energia hidrotehnică, care ar putea să fie folosită în România. Dar în același timp trebuie să fim corecți cu noi și să ne uităm și la modul în care ne-am mișcat în ultimii ani și să vedem că probabil viteze foarte mari nu vom avea. Asta e realitatea și așa trebuie să ne facem, să zicem, cel puțin, scenariul pesimist spre care ne îndreptăm.

Realizator: Viteze foarte mari la ce? La care dintre proiecte?

Dumitru Chisăliță: Viteze foarte mici, din păcate. Păi, dacă ne uităm, haideți să vă dau câteva cifre statistice, din nou, uite, între 2022 și 2014, dacă ne uităm pe cantitatea de energie electrică produsă brut şi livrată în SEN, vedem că hidroenergia a avut o scădere de 25%, cărbunele a avut o scădere de 42%. Hidrocarburile au avut o creștere de 34% și cea mai mare creștere, din fericire, a avut-o fotovoltaicul, cu 5-9%, care pare imens. Dar dacă ne uităm în balanță, 5-9%, înseamnă 2,5% din energia electrică produsă în România. Deci, noi trebuie să fim conștienți că ceea ce pregătim ca și strategie, ceea ce pregătim ca și activități, ca și investiții, trebuie să satisfacă consumatorul, care vreau energie ieftină, vrea o energie continuă, chiar dacă bate vântul, chiar dacă nu bate vântul, chiar dacă este zi sau este noapte. Iar acest lucru nu se poate face decât printr-un astfel de mix, care să fie corect dimensionat, corect construit și pregătit să funcționeze în 2035.

Realizator: Pe de altă parte, investițiile în acest tip de centrale sunt foarte mari. Se va ajunge să fie un preț la energie electrică suportabil și pentru industrie și pentru populație?

Dumitru Chisăliță: Acum depinde cu ce comparăm când spunem că sunt foarte mari. Dacă comparăm într-adevăr cu o energie hidro, unde toate activele sunt amortizate de câțiva ani buni și atunci, practic, sunt doar costurile de operare, da, am putea să spunem că sunt mult mai mari, dar dacă comparăm cu alte tipuri de investiții, vedem că lucrurile nu sunt chiar atât de diferite și, mergând pe diverse costuri medii, pe care le dă Agenția Internațională pentru Energie, vedem că în ceea ce privește, să spunem, aceste SMR-uri, costurile sunt puțin mai mari raportate la megawatt o oră produs prin aceste echipamente, decât ceea ce înseamnă, de exemplu, producerea energiei electrice cu ajutorul panourilor fotovoltaice și sunt chiar mai ieftine decât dacă le comparăm cu energia nucleară produsă prin acele reactoare mari, așa cum avem și noi la Cernavodă. Deci, e foarte important să facem corect această comparație și să mai ținem seama de un element, chiar dacă energia eoliană este mai ieftină, comparată 1 la 1, să spunem, cu energia nucleară sau pe gaze, trebuie să înțelegem că această energie ar trebui să o luăm în considerare inclusiv cu stocare. Or, dacă adăugăm și stocarea, lucrurile nu mai stau deloc atât de de bine cum arată în momentul de față costurile fără stocare pe aceste forme de energie. Și atunci trebuie să vedem, de fapt, ca aceste comparații să fie unele corecte, să fie unele reale, care să țină seama de toate costurile pentru a furniza același serviciu: o energie continuă, indiferent de condițiile climatice și indiferent dacă este zi sau noapte.

Realizator: Şi ni s-a alăturat și doamna Silvia Vlăsceanu, expert în politici în energie. Bun venit! Doamna Vlăsceanu, dacă mă auziți?

Silvia Vlăsceanu: Vă aud. Bună ziua!

Realizator: Întrebarea pentru finalul acestei ediții este dacă putem spera în prețuri mai mici la energie, odată cu implementarea acestor proiecte în România.

Silvia Vlăsceanu: Evident, prețul este dat de echilibrul dintre cerere și ofertă. Dacă vom avea o ofertă generoasă de energie, deci, vom avea o producție suficient de mare care să acopere consumul propriu și, mai mult, să putem să redevenim importator net de energie, cu siguranță și prețurile vor fi suportabile, așa cum au fost, până, să spunem, în 2021. Deci, o ofertă mai mare decât cererea cu siguranță duce și la o scădere a prețurilor, punând presiune pe concurența din piața de energie. Să sperăm că într-adevăr toate proiectele pe care le-am auzit vor decurge conform planificării și până la sfârșitul acestui deceniu vom avea 2000 de megawaţi în nuclear, câteva sute care trebuie să fie finalizate gaze naturale, proiectele în hidro, care fac parte din proiectele strategice, care au fost aprobate recent printr-o ordonanță de urgență, plus regenerabilele eolian și fotovoltaic. Cu siguranță, toate aceste investiții noi înseamnă o producție mai mare de energie, care să acopere un consum care, chiar dacă va crește, poate să fie acoperit din producția internă și cu atât mai mult să putem da și la import, și către Moldova, și către vecinii care au nevoie. Cu siguranță vom asista la o scădere a prețurilor, mai ales că, vedem, a trecut şi emoția și presiunea cauzată de război. Prețurile încep să se reașeze și la energie electrică și la gaze naturale.

Realizator: Mulțumesc, doamna Vlăsceanu. Punem punct aici ediției noastre. O zi bună tuturor în continuare!