Până în aprilie, România „va trebui să prezinte un plan de reforme”

Comisia Europeană ar dori să mobilizeze o sumă totală de 750 de miliarde de euro, dintre care 500 de miliarde sub formă de ajutoare nerambursabile și 250 de miliarde sub formă de credite, pentru a sprijini statele Uniunii Europene afectate de criza provocată de pandemia de coronavirus. Suntem în legătură directă cu Adina Vălean, comisar european. Cum s-a ajuns la această sumă și care sunt prioritățile?

Adina Vălean: Trebuie să spunem de la început că este o schimbare profundă a modului în care ne-am obișnuiți să gândim bugetul Uniunii Europene, pentru că nu vorbim numai despre un buget mai mare, pe baza contribuțiilor statelor membre, cum a fost până acum, ci de acest împrumut pe care l-aţi menționat în premieră, pe care îl angajează Comisia în numele Uniunii.

Sumele pe care le-aţi spus dumneavoastră, într-adevăr, 500 de miliarde de euro granturi, adică fonduri nerambursabile, și până la 250 de miliarde de euro împrumuturi, împrumuturi foarte convenabile pentru că bonitatea Uniunii Europene este binecunoscută. În plus de asta, pentru anul în curs, ne mai gândim la 11,5 miliarde suplimentarea bugetului Uniunii Europene.

Tot acest pachet îl numim noi 'next generation'', generaţia următoare a Uniunii Europene, pentru că ne dorim ca el să stabilească bazele creşterii ecoomice, redresării din criză, dar şi creşterii economice în mod sustenabil pentru viitorii ani. Acum, România este unul marii beneficiari posibili ai acstui fond de redresare şi rezilienţă...

Realizator: Care e sfatul dumneavoastră pentru România?
Adina Vălean: Lucrurile sunt foarte simple. Noi putem primi în total fonduri nerambursabile până la 19,2 miliarde, asta la preţurile din 2018, la care facem noi anunţurile - în realitate, ele înseamnă chiar mai mult în prezent. Pentru asta, va trebui să prezinte până în aprilie anul viitor un plan de reformă şi investiţii, care se bazează pe recomandările făcute în semestrul european. Acum, recomandările astea pentru România sunt destul de largi, pentru că aici vorbim de la îmbunătăţirea sistemului sanitar până la infrastructura în transpoturi, la digitalizarea administraţiei publice, la investiţii în sistemul de educaţie, în rezolvarea disparităţilor între rural şi urban. Deci aici avem o plajă destul de largă.

Trebuie să punem împreună la cale un plan, împreună adică noi, românii, sigur Comisia Europeană îşi va da acordul pe acest plan şi atunci aceşti bani care sunt nerambursabili pot fi acordai în baza acestui plan de reformă. În plus, se mai pot aproba aceste împrumuturi foarte avantajoase, sub diverse instrumente financiare, care şi ele, la rândul lor, pot ajuta investiţiile pe care le avem în vedere. De ce este foarte interesant? Pentru că toate aceste lucruri vin cu condiţionalitate destul de redusă faţă de cum ne obişnuisem noi cu fondurile de coeziune, în care trebuia să avem cofinanţare din partea statului membru respectiv, din partea nostră a bugetului României. Deci sunt nişte fonduri foarte atractive, sper ca ele să fie andorsate sau propunerea noastră să fie andorsată de Consiliul European, de statele membre şi atunci să putem demara acest proiect care este şi curajos şi foarte atractiv./denisse

Realizator: Proiectul sună foarte frumos. Planul Comisiei Europene este punctul de plecare al negocierilor, spune cancelarul Austriei. Cum vedeți aceste negocieri?
Adina Vălean: Negocierile sunt în primul rând între statele membre. Eu cred că există, adică știu că există destul de mare susţinere pentru această idee pe care /.../. Există şi oarecare retincenţă din partea câtorva state, care sunt obişnuite cultural în materie bugetară să acţioneze altfel, care ar vrea, poate, condiţionalităţi suplimentare, dar cred că în cele din urmă vor ceda pentru că, dacă mă întrebaţi opinia mea, pentru că totuşi există o apetenţă şi o susţinere foarte largă în cadrul statelor membre pentru acest proiect. Plus că, dacă nu e acest proiect, nu e nimic altceva, adică este o idee cu adevărat foarte bună, este o idee cu adevărat europeană.

Nu există, în opinia mea, dezavantaje, pentru că aceşti bani pe care Comisia Europeană îi împrumută acum vor avea ca termen de returnare 2028, adică schema financiară care începe cu 2028, din 2028 până în 2058, deci este suficient timp ca Uniunea să se redreseze economic, este suficient timp pană atunci să gândim un mecanism de resurse proprii pentru bugetul european, care poate să vină din taxare pe climă, din taxare pe plastic, din diverse scheme, astfel încât să nu fie nevoite statele membre, la momentul respectiv, să contribuie în mod direct la returnarea acestei sume.

Realizator: La noi, la Bucureşti, s-a vorbit doarte mult despre susținerea unor mari proiecte de infrastructură, în această perioadă. Ştiţi cât de mult şi-au dorit românii autostrăzi. Mai e construcţia de drumuri o prioritate la nivel european în acest moment?
Adina Vălean: Coridoarele de transport europene, care înseamnă pentru România o bună parte dintre autostrăzile pe care sau să spunem bucăţi de autostrăzi care ne lipsesc, rămân o prioritate pentru Uniunea Europeană, în sensul în care dorim completarea acestei infrastructuri. Există întârzieri, sigur că în materie de autostrăzi poate că România este cu adevărat cea mai întârziată, dar pe lângă autostrăzi noi ne uităm şi la coridoarele de transporturi feroviare atât pentru pasageri, cât şi pentru marfă, la alte elemente care fac parte din infrastructura de bază a Uniunii Europene.

România are posibilitatea să folosească din multiplele instrumente financiare care sunt prevăzute pentru următorii 7 ani, chiar şi pentru cele existente încă, care am au vreo doi ani de plăţi, să zicem de contribuţii; România poate folosi din toate aceste instrumente, există plajă foarte largă - pentru autostrăzi, în particular, chiar aş recomanda utilizarea acestei noi facilităţi, pentru că ea este lipsită de condiţionalităţi şi nu pune nimeni întrebări de cofinanţare ş.a.m.d. Deci chiar mi se pare o oportunitate foarte bună, de exemplu, nu ştiu, pentru Comarnic - Brasov, care ştiu că are tot timpul dificultăţi de finanţare./amirea

Realizator: Cum se vor adapta transporturile la noua paradigmă economică, ce s-a schimbat, ce propuneți pentru domeniul pe care îl gestionați?
Adina Vălean: În momentul de faţă, totul este schimbat, pentru că ştiţi foarte bine, criza pandemică a influenţat transporturile în mod dramatic. Am reuşit să salvăm componenta de mărfuri, aceste lanţuri de aprovizionare care au putut fi continuate, transportul de marfă aerian ş.a.m.d. şi acum, sigur, privim către reluarea transportului pentru pasageri. Deci, asta este o schimbare. Nu ştim toată această industrie a transporturilor cum va ieşi din criză, dar ştim că punem tocmai nişte bani pentru companiile care sunt afectate de criză şi care, de exemplu, nu au posibilitatea să fie ajutate de către statul membru care, trebuie să spunem, poate nu are suficienţi bani sau suficientă posibilitate fiscală, spaţiu fiscal, cum spunem noi, să ajute compania... Că, nu? România nu e Germania să dea companiei aeriene, să /o/ capitalizeze cu nouă miliarde de euro. Dar, prin instrumentul pe care îl creăm acum, tot parte a acestui pachet de 750 de miliarde, se numeşte instrumentul de solvabilitate, Solvency Instrument, noi propunem acelor companii care doresc sau au nevoie de o infuzie de capital să se adreseze Fondului European de Investiţii care poate să contribuie temporar la capitalizarea acestor companii. Deci, creăm şi astfel de instrumente.

Pentru viitor, sigur, ne dorim să dezvoltăm infrastructura de transport, să dezvoltăm transportul urban, să mutăm cât mai mult din marfă pe tren, pentru că e mai sustenabil. Pentru asta avem nevoie de investiţii, lucruri care sunt prevăzute în bugetul european şi speram din toată inima ca el să fie aprobat şi atunci să putem da drumul la proiecte.

Realizator: Încet, încet, se reiau zborurile internaționale. Au fost presiuni din partea companiilor pentru modificarea legislației europene, astfel încât pasagerii să fie obligați să accepte vouchere pentru zborurile anulate din cauza pandemiei, în loc de rambursarea banilor. Ce s-a mai întâmplat în această privință?
Adina Vălean: Au existat presiuni, este adevărat, numai că noi am rezistat, eu personal, pentru că asta este legislaţia de care răspund direct, drepturile pasagerilor, şi nu am acceptat, pentru că mi s-ar părea incorect, atâta vreme cât la dispoziţia companiilor se pun atât de multe instrumente financiare pentru a-şi rezolva problema de lichidităţi, să mutăm problema de lichidităţi de la companie asupra pasagerului. Pentru că lucrurile sunt foarte clare legislativ, au rămas aşa, cine doreşte să-şi recupereze banii pe biletul pe care l-a achitat şi nu l-a folosit are dreptul cu prioritate la această rambursare, dar şi companiile, noi le-am pus la dispoziţie un set de sugestii astfel încât să facă voucherele mai atractive.

Deci, dacă vor să ofere vouchere şi pasagerul acceptă, atunci foarte bine, dacă voucherul este suficient de atractiv, poate dă chiar o sumă mai mare peste un anumit timp, dacă este garantat de către stat sau /.../ respectiv sau, ştiu şi eu, de un fond privat, toate astea ar putea să facă la o adică voucherul mai atractiv şi atunci pasagerii să opteze pentru el. Dar numai dacă doresc să facă acest lucru, rămâne clar legislaţia că dacă doresc să fie dacă doresc să fie rambursaţi, să pot fi rambursaţi.

Realizator: Şi pentru că...
Adina Vălean: /.../ cei care nu, să spunem, care evită sau care au amânat şi aşa mai departe, acum încercăm încet încet să îi aducem în linie. Eu sunt într-un dialog permanent cu miniştrii transporturilor, cu autorităţile de protecţie a consumatorilor, monitorizăm situaţia. Sunt ţări care iniţial au declarat că se îndreaptă împotriva acestei legislaţii europene şi că permanentizează voucherele şi acum au dat înapoi, ca să vă dau exemplul Olandei, care a declarat că renunţă la intenţia de a /.../ legislaţia şi purcede la rambursări, aşa cum este dreptul pasagerilor. Deci cred că lucrurile se vor reglementa. A existat o mare panică la un moemnt dat, în cursul lunii aprilie, legată de lichidităţile companiilor, dar cred că acum şi cu bugetul pe care l-am prezentat, cu toate instrumentele, lucrurile se vor reglementa şi vor intra într-o situaţie firească.

Realizator: Şi vă mai pun o întrebare. Se apropie vacanţele, toată lumea vrea să plece într-o vacanţă după ce a stat atât de mult în case. Cât de sigure vor fi transporturile, cât de sigure vor fi zborurile cu avionul?
Adina Vălean: Nimeni nu poate garanta o siguranţă 100%, atâta vreme cât nu există un tratament sau un vaccin pentru virus. Ceea ce am încercat noi să facem, prin a pune la dispoziţia companiilor şi a publicului un set de reguli, a fost să minimalizăm riscul. Dar, toată lumea trebuie să înţeleagă că îşi asumă oricum un risc. Sigur, dacă aceste măsuri pe care le-am propus noi, de distanţare socială, purtarea măştii, organizarea fluxurilor de călători într-un anume fel, a accesului îmbarcare/debarcare, manipularea bagajelor şi aşa mai departe, dacă regulile acestea se respectă, atunci, sigur, riscul va fi mai mic, dar întotdeauna va exista un risc, atâta vreme cât virusul e acolo şi nu avem, pentru cei care se îmbolnăvesc, adică... nu avem un vaccin şi nu /.../ pentru cei care se îmbolnăvesc un tratament sigur 100%.

Realizator: Eu vă mulţumesc foarte mult!
Adina Vălean: Şi eu!

Realizator: Şi să sperăm că din banii aceştia, 750 de miliarde de euro, şi România va folosi o parte pentru ceea ce are nevoie cel mai mult.
Adina Vălean: Asta îmi doresc şi eu şi sunt sigură, cu puţin efort, că vom putea să beneficiem de toţi aceşti bani pe care îi avem la dispoziţie.