Noile legi ale educației „caută să reducă nevoia de meditații particulare”

Realizator: Alexandra Andon - Bună ziua și bun găsit tuturor! Proiectele legilor educației se află pe ultima sută de metri înainte de a fi trimise spre Parlament pentru dezbatere. Ultima formă propusă a fost făcută publică ieri de Ministerul Educației. Ministrul educației, dna. Ligia Deca, este invitatul ediției de astăzi a emisiunii noastre. Bună ziua, bun venit și vă mulțumesc pentru prezență!
Ligia Deca: Bună ziua! Bine v-am găsit!
Realizator: Ediția este transmisă live video pe pagina Radio România Actualități, precum și pe pagina oficială de facebook a postului nostru de radio. Așteptăm întrebări de la ascultători pe whatsapp și prin SMS la numărul 0748.88.77.66.
Începem însă, doamnă ministru, prin asculta o sinteză făcută de colegul meu, Cătălin Purcaru, cu reacțiile partidelor politice la aceste proiecte de legi ale educației pe care le-ați făcut publice ieri. Reportajul mai întâi.
*
Reporter: Proiectele vor intra în circuitul de avizare, astfel încât să poată fi aprobate de Guvern cât mai repede, anunța premierul și liderul PNL, Nicolae Ciucă.
Nicolae Ciucă: Sper ca procesul să fie parcurs în următoarele două săptămâni, astfel încât nu mai târziu de ședința din 23 martie să aprobăm la nivelul Guvernului pachetul de legi și să le înaintăm Parlamentului spre dezbatere și aprobare.
Reporter: Social-democrații au ca prioritate reducerea abandonului școlar, spune Natalia Intotero, președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților.
Natalia Intotero: Extinderea programului "Masă caldă și sănătoasă", transportul școlar gratuit, continuarea acordării burselor sociale, rechizite pentru elevi, cabinete medicale și pentru elevii din afara granițelor, extinderea programului "Limbă, cultură, civilizaţie".
Reporter: UDMR susține proiectele noilor legi ale educației prin faptul că i-au fost acceptate mai multe propuneri, inclusiv salarizarea diferențiată în funcție de performanță, afirmă deputatul Odon Szabo.
Odon Szabo: Susţinerea unui fond pentru conducătorii instituțiilor unităților de învățământ de 2%, prin care acei profesori care acceptă să lucreze mai mult să poată fi recompensaţi la nivelul instituţiei.
Reporter: Deputatul Ovidiu Ganț, reprezentantul Forumului Democrat al Germanilor din România, consideră că se impune o modificare a legislației în domeniul educației.
Ovidiu Ganț: Este dezamăgitor că în toți acești ani din urmă, practic, conținuturile, ceea ce învățau copiii la școală nu se deosebește fundamental de ceea ce se întâmpla acu 20-30 de ani.
Reporter: Din opoziție, USR critică modul prin care proiectele au fost puse în dezbatere publică și anunță amendamente la dezbaterea din Parlament.
Senatorul Ștefan Pălărie: Personal, am trimis trei propuneri pe adresa ministerului legate de niște erori juridice flagrante din textele de lege, ca să văd dacă măcar cineva citește email-ul și dacă măcar lucrurile de bun simţ vor fi corectate. Ei bine, nu, nici măcar pe acestea nu le-au citit./avladucu
Reporter: Tot din opoziție, AUR susține că documentele au multe lipsuri și generează dezechilibre.
Deputatul Geanina Șerban: Posibilitatea ca unele licee să programeze examene de admitere poate duce la inechități între copii, în loc să se ia în calcul un examen de treaptă, la terminare a celor 10 clase obligatorii. Sunt multe chestiuni nerezolvate.
Reporter: După aprobarea în executiv, proiectele noilor legi ale educației urmează să fie transmise pentru dezbatere și vot Camerei Deputaților, în calitate de prim for sesizat.
*
Realizator: Reamintesc, invitata ediției de astăzi, ministrul educației, dna. Ligia Deca. Încă o dată, bun venit! Sunt multe de discutat în această emisiune și încep cu felul în care propuneți să se desfășoare intrarea în licee, pentru că e subiectul care a suscitat cele mai multe dezbateri. Unele licee vor putea să organizeze admitere pentru 60% din locuri. Haideți să detaliem la câte materii vor organiza admitere și cine va alege acele materii.
Ligia Deca: Admiterea la liceu este în ideea susținerii unei mai bune orientări școlare. Deci, aceste probe suplimentare testează, practic, potrivirea profilului elevului cu profilul și specializarea de liceu alese. În continuare, examenul de..., Evaluarea Națională, așa cum o știm acum, care se desfășoară la română și la matematică, împreună cu limba maternă, acolo unde este cazul, va continua să existe. Este prima etapă, după care liceele care au dovedit competiție în anii anteriori, pentru profilurile pe care ei aleg să organizeze concurs de admitere, vor alege două discipline din profilul și din specializarea respective la care copiii pot concura, acolo unde există tradițional concurență. Probele pentru aceste discipline vor fi realizate de către Ministerul Educației, prin Centrul Național de Evaluare. Similar, corectarea se va face într-un sistem asemănător cu ceea ce avem acum, adică vom asigura integritatea procesului de corectare, nu se va realiza cu profesorii din liceu. Deci, asigurăm și adresăm îngrijorările exprimate în procesul de consultare publică, care semnalau anumite probleme dacă liceele ar fi putut să organizeze acest concurs de admitere ele singure, fără probe unice național, fără un control de evaluare și, în același timp, încercăm să rezolvăm această problemă a nepotrivirii între potențialul tânărului și profilul de liceu ales.

Realizator: Aşadar, profilul Matematică-Informatică, spre exemplu, ar putea să organizeze admitere dând două probe suplimentare: una la Matematică, una la Informatică sau una la Matematică, una la Fizică?
Ligia Deca: Da, ei vor putea alege din paleta de discipline reprezentative pentru acel profil care sunt cele două pentru care organizează examen de admitere. Însă aș vrea să subliniez un lucru, acest examen de admitere nu va avea loc decât după ce prima generație care începe clasa a V-a după adoptarea legii, da, intră în acel ciclu gimnazial. Asta înseamnă că primul an în care vom organiza acest examen este 2027. Până atunci, putem realiza metodologiile, în consultare și cu experți, și cu oameni din licee, și cu oameni din societatea civilă, și cu experți, după care putem să și pilotăm, adică, să vedem cum ar funcționa sistemul înainte să îl extindem către întreg sistemul educațional. Deci, există și predictibilitate și timpul pentru a pune la punct o soluție care să adreseze obiectivele de politică publică pe care ni le-am propus.

Realizator: Aș vrea să vă rog doamnă ministru Deca să explicați o declarație pe care ați făcut-o ieri și sunteți citată spunând aşa: "Chiar dacă un copil ar avea o zi proastă în ziua concursului de admitere, dacă el va fi ales de către liceu, are șansa din nou să concureze pe baza repartizării computerizate". Și mă refer, evident, la partea cu "dacă el va fi ales de către liceu"
Ligia Deca: Dacă concursul va fi ales de către liceu, nu dacă elevul va fi ales de către liceu. Acolo am adus eu o precizare, pentru că am avut senzația că nu s-a înțeles. Chiar dacă un liceu a dovedit competiție în anii anterior, nu este musai să organizeze concurs de admitere. Deci, nu este vorba despre elev dacă a fost ales de liceu.

Realizator: Spuneţi: "Dacă un copil ar avea o zi proastă în ziua concursului de admitere" - adică, e o corelare cauzală.
Ligia Deca: Ceea ce am vrut să spun ieri în declarație la briefingul de presă a fost așa: că un elev care a dat examenul de admitere la liceu și să spunem că într-adevăr a avut o zi proastă și nu a reușit să ia o notă care să îi permită ocuparea unui loc, mai are o șansă ca la etapa următoare, și anume, etapa de repartizare computerizată pe baza notelor de la Evaluarea Națională, să opteze din nou pentru profilul respectiv de la liceu și să intre pe restul de 40% din locuri care nu intră în concurs, asta am vrut să spun.

Realizator: Așadar, lucrurile se vor desfășura în felul următor, acele licee care organizează admitere vor ocupa 60% dintre locurile care sunt disponibile pe baza concursului de admitere organizat de liceu la aceste două probe sau pe baza concursului de admitere plus rezultatul de la Evaluarea Națională?
Ligia Deca: Aceasta este o decizie pe care o vom lua în metodologia de organizare a concursului de admitere. Există argumente și pentru a lua în calcul media de la Evaluarea Națională la concursul de admitere și pentru a lăsa ca această medie să fie luată în considerare doar la repartizarea computerizată./atataru/ Așa cum spuneam, avem timp suficient să gândim și să fundamentăm o decizie.

Realizator: Nu este luată o decizie în această privință? Până acum părea că cei care dau examen de admitere vor trebui să... vor intra la liceu pe baza unei medii făcute între notele de la concursul de admitere și cele de la Evaluarea Națională.
Ligia Deca: Nu este o prevedere pe care s-o includem în legislația primară. Ea întotdeauna a ținut de metodologia de organizare a Evaluării Naționale. Dacă vă aduceți aminte de acel procent de medii din gimnaziu, care a fost variabil de-a lungul anilor, el a făcut întotdeauna parte din legislația secundară. Este un subiect pe care îl vom clarifica în momentul în care vom construi această metodologie de concurs.

Realizator: Dar mai întâi se va da Evaluarea Națională.
Ligia Deca: Mai întâi se va da Evaluarea Națională, toată lumea va da Evaluarea Națională. Da.

Realizator: De unde aceste procente? 60% dintre locuri ocupate pe baza admiterii, 40% pe baza Evaluării Naționale.
Ligia Deca: Practic, dacă ne aducem aminte, procentul inițial, în varianta legii din dezbatere publică, încă de anul trecut, era de 90% din locuri prin concurs, acolo unde liceele aveau competiție demonstrată și 10% dedicate cu prioritate pentru elevi cu cerințe educaționale speciale sau de etnie romă. Ca urmare a punctelor de vedere primite de Ministerul Educației și a discuțiilor cu experții din minister, inclusiv din unitatea de cercetare în educație, am ajuns la concluzia că este bine să prevedem, totuși, un procent mai redus care să intre în concurs și să lăsăm, totuși, posibilitatea ca și acolo unde a existat competiție dovedită, să existe niște locuri care se alocă prin repartizare computerizată, așa cum se întâmplă și acum. De ce? Tocmai în ideea în care nu dorim să condiționăm exclusiv de performanța copilului în ziua concursului de admitere la liceu parcursul lui ulterior. Așa cum spuneam, pot exista zile mai puțin bune pentru copii și atunci, dacă un copil a luat o medie mare la Evaluarea Națională și are potențial, să poată totuși opta pentru acel profil.

Realizator: Secretarul de stat din Ministerul Educației, întrebat același lucru, dl Florin Lixandru, în această emisiune, a spus: da, este rezultatul unor negocieri, aceste procente, 60-40, sunt rezultatul unor negocieri.
Ligia Deca: Au fost niște discuții, așa cum am afirmat, la nivelul coaliției, prin experții pe care fiecare partid i-a desemnat pentru a discuta pe marginea legilor educației și îngrijorarea legată de ce se întâmplă cu copiii care nu reușesc la concursul de admitere, dar au totuși potențial pentru acel profil, au fost exprimate. Deci, practic, aceste procente de 60 şi 40 au venit în întâmpinarea feedback-ului primit pe multiple căi. Adică am văzut în societatea civilă, am văzut între actorii în educație această preocupare pentru echitate și am exprimat-o prin coborârea de la 90% la 60% a locurilor pe profilele competitive care intră în concurs.

Realizator: Știți care este unul dintre reproșurile pe care le fac reprezentanții elevilor în legătură cu această metodă, pe de o parte, admitere sau Evaluare Națională? Și anume, ei spun că acest tip de intrare la liceu, că rezultat vor fi și mai multe meditații.
Ligia Deca: Aici cred că nu luăm în calcul alte secțiuni ale legii care prevăd sprijin suplimentar pentru elevi. Sigur că fenomenul pregătirii în regim privat a căpătat amploare, însă dacă legea reușește să intervină pe paliere care țin de aerisirea programelor, pregătirea cadrelor didactice, generalizarea programului "Şcoală după școală" și în siaj, a "Mesei sănătoase", vom putea să asigurăm acea pregătire personalizată pentru fiecare elev, în așa fel încât să nu mai fie nevoie de aceste pregătiri suplimentare cu bani privați, bani ai familiilor. Acesta este scopul legislației. Deci ne dorim o mai bună selecție, o mai bună potrivire cu profilul, dar nu sacrificând echitatea în sistem. Din contră, măsurile în domeniul echității și al sprijinului elevilor vin tocmai pentru a permite astfel de examene, de potrivire mai bună cu profilul ales în liceu.

Realizator: Dar cum se va produce fenomenul acesta? Să scăpăm de meditații.
Ligia Deca: În primul rând, am interzis meditațiile cu copiii de la clasă. Asta mi s-a părut o măsură absolut necesară. Profesorii care au responsabilitatea pregătirii copiilor la clasă nu trebuie să fie niciun fel motivați să continue pregătirea în regim privat, cu banii familiilor. Dacă este nevoie de pregătire suplimentară, pentru că constatăm acest lucru, de exemplu, prin testele pe platforma de alfabetizare funcțională, care vor fi administrate anual, atunci aceste ore de pregătire suplimentare se vor realiza în cadrul școlii. Asta cred eu că va limita, știu eu, numărul de copii care se îndreaptă către meditații. Cred că nu este etic ca profesorii de la școală să facă meditații tot cu copiii lor de la clasă. Sigur, dacă familiile doresc pregătiri în privat cu copiii lor, este dreptul lor, dar ar trebui să poată fi făcute cu profesori care nu predau direct copilului la școală.

Realizator: Un elev, am părerea unui părinte al cărui copil e în clasa a VIII-a în București. Copilul face acum meditații de patru ori pe săptămână, nu cu profesorii de la clasă, pentru Evaluarea Națională. Și mă întreb și vă întreb de câte ori pe săptămână va face meditații după ce e introdus noul mecanism de intrare în licee?
Ligia Deca: Eu cred că nevoia de meditații nu apare decât atunci când nu putem acoperi complet, coerent, pe nevoia copilului, procesul educațional la clasă sau în programele organizate la școală. Legile exact asta își propun să suplimenteze: pregătirea de la școală și s-o așeze mai bine pe nevoia copilului. Cred că nevoia de meditații în ansamblu se va reduce, odată cu programele de sprijin pe care le avem prevăzute în lege.

Realizator: Cum se vor desfășura aceste programe de sprijin?
Ligia Deca: Aceste programe de sprijin se vor desfășura pe mai multe paliere. Există palierul educațional, deci palierul fie de învățare remedială prin orele pe care le-am menționat, fie de învățare pentru copiii capabili de performanță înaltă, iar acolo vorbim despre constatările din portofoliul educațional, unde avem înscrise toate tipurile de achiziții educaționale pe care le are copilul, fie că vin din școală sau din mediu informal sau non-formal. Vorbim despre testările care își doresc să prevină în analfabetismul funcțional, pe care le vom avea, tot așa, anual. Vorbim despre schimbarea modului în care se va face testarea la clasă. Ne dorim ca evaluarea să aibă un rol mai pronunțat formativ, adică să vedem ce știu copiii și, mai ales, cum facem în așa fel încât să adecvăm modul de predare și parcursul la nevoia lor, în așa fel încât să atingem profilul absolventului. Mai avem și o serie de măsuri care vin complementar în sprijinirea din punct de vedere socio-economic a copilului. Acolo unde sunt probleme care nu țin de copil, de potențialul lui. Că este vorba despre nevoie de burse sociale, că este vorba de nevoie de transport școlar, că este vorba despre rechizite, că vorbim despre programe de tip "Masă caldă", "Masă sănătoasă" . Este prevăzut ca un milion de copii să beneficieze de masă sănătoasă, imediat ce legea intră în vigoare. Deci toate aceste programe vor asigura și o adresare mai bună a nevoilor copiilor, indiferent de mediul din care provin.

Realizator: Ca să înțelegem mai clar, priviți-mă ca pe un părinte de elev de clasa a VIII-a, ceea ce nu sunt. Dar priviți-mă ca atare și spuneți-mi peste patru ani în școală, în urma implementării acestor proiecte de lege ale educației, ce aș putea eu să întâlnesc în așa fel încât să nu mai îmi trimit copilul de patru ori pe săptămână la meditații?
Ligia Deca: Aș putea să întâlnesc un dialog foarte fundamentat cu dirigintele sau cu consilierul școlar, pe baza profilului educațional, portofoliul educațional, al elevului. Voi avea la finalul ciclului, la clasa a VIII-a și la clasa a XII-a o Evaluare Vocațională și de parcurs ulterior, care să-mi dea mai multe date, mie - părinte, despre care ar fi parcursul ulterior cel mai potrivit pentru copil? Voi avea acces la programe de "Școală după școală", unde copilul să facă ceea ce îi este necesar, fie în zona remedială, fie în zona pregătirii suplimentară pentru performanță. Mă pot aștepta la măsuri de sprijin social, dacă există o situaţie mai dificilă a familiei./apostelnicu/ Și, de asemenea, mă pot aștepta la o adaptare mai bună a programelor școlare și a curriculei la interesul și la potențialul copilului meu, în sensul în care crește paleta de opționale și aceste opționale, în ideea experienței pe care am avut-o în pandemie, vor putea unele dintre ele să se desfășoare și în format hibrid.

Realizator: Dar opționalele se vor desfășura și în format hibrid și vom reveni la această chestiune, însă, cu ce mă ajută dacă, eu știu, spre exemplu, că vreau ca elevul să se ducă, știu deja, la profilul uman și, totuși, trebuie să fac meditații, repet, de patru ori pe săptămână?
Ligia Deca: Aceste meditații de patru ori pe săptămână ce au la bază? Adică, hai să vedem, totuși, de ce se întâmplă meditațiile de patru ori pe săptămână, la ce materii?

Realizator: La materiile la care se dă Evaluarea Națională.
Ligia Deca: Păi, în acest moment, Evaluarea Națională nu are loc decât la română și la matematică. Întreb, de ce este nevoie de patru ședințe de meditații pe săptămână.

Realizator: Nu este o excepție.
Ligia Deca: Eu nu contest acest lucru. Spun doar că prin programele pe care aveam prevăzute în lege, această nevoie de pregătire suplimentară va exista din ce în ce mai puțin, iar acest fenomen al pregătirii suplimentare private, alimentată sigur din resursele familiei, alimentată din resursele familiei, se va diminua și încet, încet, sper eu, va dispărea.

Realizator: Și profesorii vor trebui, vor fi nevoiți să facă pregătire suplimentară în școli, plătită de către Ministerul Educației?
Ligia Deca: O parte din pregătire se va desfășura în baza orelor care sunt și acum prevăzute în norma didactică, altele vor fi susținute suplimentar prin programe dedicate, fie de la bugetul de stat, fie de autoritățile locale.

Realizator: O știre pe care am difuzat-o în Radiojurnalul de la ora 13:00 spune că Ministerul Educației va pune la dispoziție o platformă pe care elevii din învățământul preuniversitar vor putea fi testați de la clasa I, bănuiesc, nu chiar de la clasă zero, până la clasa a XII-a la diferite materii. Ce se întâmplă cu această platformă? Vor fi note pe care le vor primi elevii și aceste note vor fi trecute în catalog?
Ligia Deca: Din nou, acestea sunt detalii care se pretează legislației secundare. Ceea ce noi prevedem în lege, în norma primară, este că se înființează această platformă națională de alfabetizare funcțională, realizată de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare. De asemenea, se înființează și un program național de formare al cadrelor didactice, care are ca scop final tocmai creșterea nivelului de alfabetizare funcțională. Copiii, așa cum spuneați, vor fi testați anual, scopul nefiind o notă în catalog, ci fiind documentarea intervențiilor necesare în anul următor, în așa fel încât să ajungă la nivelul pe care ni-l dorim pentru vârsta respectivă, în așa fel încât la final competențele pe care elevul este capabil să le demonstreze se înscriu în ceea ce sistemul dorește prin profilul absolventului pe care îl avem descris. Mai concret, haideți ca să intrăm și în zona concretului, șansele ca un copil să aibă un un nivel insuficient, de exemplu, de literație, de alfabetizare științifică la nivelul vârstei de 15 ani, când testăm PISA, va fi mult, mult redus, pentru că noi vom avea informația încă din școala primară și gimnazială în fiecare an, cât să facem intervențiile necesare, să nu mai avem acel procent mult prea mare, da, de 40 și puțin la sută dintre elevi care nu sunt la nivelul funcțional pentru PISA.

Realizator: Să vă completez cu datele pe care le dădeați dumneavoastră acum câteva, două săptămâni, cred: cinci din 10 elevi nu au competențe matematice la nivelul minim de performanță, nu pot utiliza gândirea logică în situații cotidiene, iar patru din 10 elevi de până la, de 15 ani citesc un text și nu pot formula concluzii. Dar lucrurile astea par foarte simple. Adică nu trebuie un sistem neapărat de evaluare la nivel național ca să-ți dai seama de lucrul acesta.
Ligia Deca: Ba eu cred că este nevoie de un astfel de sistem, pentru că până acum concentrarea era pe modul în care profesorul își făcea treaba. Cum facem planul de lecție, cum se predă, cum arată manualul, ce este în programă, când de fapt ceea ce testele PISA ne arată este ce ajunge în partea cealaltă, da, ce se întâmplă în procesul de învățare, cât reușește copilul să achiziționeze, să dezvolte propriu, personal, prin metodele pedagogice pe care profesorul le are. Exact asta face această platformă. Se uită la rezultat, nu doar la elementele de intrare./abranescu/ De fapt, ceea ce testele PISA ne arată este ce ajunge în partea cealaltă. Da? Ce se întâmplă în procesul de învățare, cât reușește copilul să achiziționeze, să dezvolte propriul personal prin metodele pedagogice pe care profesorul le are. Exact asta face această platformă, se uită la rezultat, nu doar la elementele de intrare. Și cred că, o dată ce ne uităm la rezultat, după care revenim și ne uităm la elementele din țară și le adecvăm, atunci rezultatele se pot îmbunătăți. Degeaba noi lucrăm numai pe elementele de intrare, cum se face planul de lecție, cum predă profesorul, fără să vedem, totuși, cum este resimțită de elev metoda didactică sau pedagogică pe care profesorul o are.

Realizator: Și elevul este testat de câte ori pe an?
Ligia Deca: Elevul este testat pe această platformă națională de alfabetizare cu rol reglator, da, deci cu înscrierea în portofoliul educațional o dată pe an, dar asta nu înseamnă că platforma nu poate fi disponibilă și pentru mai multe testări, dacă se va considera necesar. Dacă există, de exemplu, intervenții pe un număr mai redus de luni modulare, atunci se poate testa o îmbunătățire și pe parcurs, nu văd de ce nu.

Realizator: Centrul acesta național pentru curriculum și evaluare ați spus că este o organizație, o instituție aflată în subordinea cui?
Ligia Deca: Ministerului Educației. Este o entitate în cadrul Ministerului Educației.

Realizator: Care există deja.
Ligia Deca: Există și acum, da, Centrul Național.

Realizator: Cum va ajunge să poată face teste pentru toate clasele și pentru toate disciplinele?
Ligia Deca: Vom avea testare pentru a vedea nivelul de alfabetizare funcțională pe același gen de teste, așa cum se folosește și la testele PISA. Ceea ce noi însă vom avea este finanțarea din zona europeană, care și acum este centrată pe aceste linii. Atât pe Planul Național de Redresare și Reziliență, cât și Programul Operațional Educaţie și Ocupare sunt aliniate cu obiectivele pe care noi le avem în contextul viziunii "România educată", deci și în lege. Şi, de asemenea, sunt corelate cu îmbunătățirea indicatorilor pe care dumneavoastră i-ați descris, pentru că ei se reflectă și în rapoartele europene vizavi de performanță sistemului. Și atunci, aceste fonduri europene sunt puse la dispoziție tocmai pentru a rezolva problemele. Deci, și această platformă va beneficia de sprijin din fonduri europene și sigur că vom apela inclusiv la expertiză din alte state membre care au parcurs procese similare.

Realizator: Vor fi angajări? Va avea un buget? Cum va arăta acest centru în formula extinsă? Vă bazați doar pe fonduri europene?
Ligia Deca: Nu, sigur că nu. Vom avea și un buget care să însemne un număr suficient de angajați care să poată dezvolta această platformă. De asemenea, așa cum spuneam, realizarea efectivă a platformei se va realiza similar cu alte platforme pe care ministerul le are și le gestionează. Şi aici, avem o colaborare foarte bună cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și cu Agenția pentru Digitalizarea României, care ne vor asigura și de sprijin tehnic, dar și de plierea pe noua viziune, apropo de procesele publice, și anume de cloud-ul guvernamental. Suntem printre primele ministere care vom trece cu platformele noastre informatice, având în vedere că sunt informații critice, cum sunt informațiile de școlarizare în acest proces de integrare în cloud-ul guvernamental.

Realizator: Cum identifică acest proiect de lege al educației pentru învățământul preuniversitar cauzele pentru care se ajunge la un grad atât de mare de analfabetism funcțional? Și o altă întrebare este: în ce fel și când va fi restructurată programa sau cum i se spune acum, curricula?
Ligia Deca: Legea nu identifică cauze. Cauzele sunt identificate în analizele care preced elaborarea unui act normativ. Avem, de exemplu, studiile calitative care însoțesc testările PISA, care ne identifică și cazurile. Multe dintre cauzele legate de analfabetismul funcțional sunt legate de cauze externe școlii. Vorbim aici de nivelul de educație al părinților, de situația financiară a familiei, de accesul la resurse educaționale. Pe acestea le rezolvăm prin programele de sprijin, așa cum le-am descris mai devreme. Sunt și cauze legate de calitatea cadrelor didactice. Aici intervenim prin o formare inițială mai bună, o îmbunătățire și a formării continue prin acele trei paliere: palierul decis la nivel național în funcție de nevoi, palierul decis de școală pentru nevoile școlii, palierul, sigur, ultima treime, decisă de către fiecare cadru didactic în parte./bcodreanu

Realizator: Se poate anticipa dacă va crește, va scădea numărul de ore pe săptămână pentru elevii de gimnaziu, să zicem?
Ligia Deca: Noi ne-am dori să avem un număr de ore care să fie bine adecvat la capacitatea lor, în funcție de vârstă și în același timp să poată fi completat cu ore realizate în alt regim. Adică să nu fie tot ore de predare, ci să fie ore de aplicație, care să însemne inclusiv sporturi, inclusiv aprofundare. Avem nevoie de o perioadă mai lungă în școală, dar care nu însemne o perioadă mai lungă în școală în formatul pe care îl cunoaștem cu toții. Statele dezvoltate au programe de școală care încep dimineața și merg până pe după-amiază, până când și părinții termină perioada de lucru. Numai că în perioada de la prânz, până pleacă acasă, există activitate sportivă, relaxare, aprofundare, programe remediale. Asta ne dorim și noi pe termen mediu.

Realizator: Ar mai fi de vorbit despre Bacalaureat, mai avem doar un minut, aproape două minute din emisiune. Ar mai fi de vorbit despre Bacalaureat. Rămâne soluția cu disciplină în plus, să zicem, la "real", o disciplină...?
Ligia Deca: Competențe de bază, da, într-o disciplină complementară profilului. Adică un absolvent de filieră umanistă să dea o probă de competență de bază, adică notată cu admis/respins, la matematică sau la științe. Asta înseamnă să poată să explice de ce alege un împrumut față de celălalt, dacă știe să calculeze un TVA, chestiuni de bază pe care orice cetățean trebuie să le știe. Asta înseamnă și o reformă curriculară.

Realizator: Ceea ce nu înțeleg eu este: de ce până la sfârșitul clasei a opta trebuie să fii capabil să faci comparația de acest tip, dar ai putea să uiți până la sfârșitul clasei a douăsprezecea, pentru că aritmetica/matematica de până la clasa a opta îți oferă bazele?
Ligia Deca: Și cu toate acestea, absolvenții de liceu, de fapt, elevii de liceu aleg să se mute de prea multe ori din clasa a X-a din clasa a XI-a de la un profil real la un profil uman, tocmai pentru a nu da Bacalaureatul la matematică. Profilul de absolvire a liceului prevede alfabetizare de bază, inclusiv în matematică și în științe. Altfel nu avem cetățeni care să poată duce, de exemplu, dezbaterea cu schimbările climatice. În acest sens, toate statele Uniunii Europene împing programe de promovare a științei matematice, tehnologiei, ingineriei și cred că este bine ca și România să se alinieze acestui trend.