Noi dispute pe tema Roşia Montană

Mai mulţi arhitecţi şi arheologi au trimis sâmbătă premierului Emil Boc o scrisoare deschisă în care îşi manifestă îngrijorarea faţă de "o campanie agresivă şi concertată" pentru susţinerea proiectului minier promovat de compania Roşia Montană Gold Corporation.

Controversele între partea care susţine exploatarea minieră de la Roşia Montană şi cea care critică acest proiect au fost reaprinse joi, după ce Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba a emis cerificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte a Masivului Cârnic.

Descărcarea de sarcină arheologică este, conform legii, primul pas pentru ca monumentul istoric să poată fi scos din lista monumentelor protejate pentru a fi redat circuitului economic. Specialişti în arheologie îi cer premierului Emil Boc să respingă acest aviz, subliniind, printre altele, că în zonă sunt zeci de kilometri de galerii din timpul ocupaţiei romane, unice în Europa şi rămase încă necercetate.

De altfel, ei acuză autorităţile că încalcă o sentinţă definitivă şi irevocabilă dată în 2004 de Curtea de Apel Alba Iulia prin care era anulat un alt certificat de descărcare de sarcină arheologică dat pentru această zonă.

În scrisoare se mai subliniază faptul că firma canadiană Roşia Montană Gold Corporation promovează procedee de conservare şi restaurare ce contravin principiilor şi practicilor prevăzute de convenţii internaţionale la care a aderat statul român.

Pe cealaltă parte, Grupul de susţinere a proiectului Roşia Montană salută decizia de acorare a certificatului de descărcare arheologică cu condiţia dublării bugetului pentru conservarea patrimoniul cultural din zonă, care ajunge acum la 70 de milioane de dolari - sumă pe care o va da compania care doreşte să exploateze zăcământul de la Roşia Montană.

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a promis că va înfiinţa o comisie din experţi independenţi care va monitoriza şi opri în orice moment exploatarea dacă se vor face descoperiri importante. Proiectul minier din Munţii Apuseni este dezvoltat de o companie canadiană la al cărei capital social participă şi statul român.