Jens Stoltenberg, conferință de presă la ministeriala NATO de la București (TEXT și VIDEO)

În capitala României a început ministeriala NATO, iar miniștrii de externe ai țărilor aliate promit în declarațiile lor că vor continua să sprijine Ucraina.

TEXT - Reuniunea NATO de la București: Declarații de presă ale secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg

Jens Stoltenberg: Bună seara. Miniștrii afacerilor externe ai NATO au încheiat o discuție substanțială cu privire la războiul brutal de agresiune dus de Rusia şi, de asemenea, cu privire la sprijinul pe care îl acordăm noi Ucrainei. Forțele armate ucrainene au înregistrat evoluții semnificative, eliberând o bună parte din teritoriu și împingându-i înapoi pe ruși. În același timp, o bună parte a Ucrainei rămâne sub ocupație. Armata rusă are capacități puternice și un număr mare de trupe. Rusia folosește atacuri cu rachete și drone ca să facă ca în Ucraina să fie rece și întuneric în această iarnă. Președintele Putin încearcă să se folosească de iarnă ca de o armă și să îi forțeze pe ucraineni să înghețe sau să fugă. Vrea să le zdrobească voința, ca și pe a noastră, care îi sprijinim. Cu toate acestea, întâlnirea de la București trimite un semnal puternic de unitate a NATO și de sprijin continuu pentru Ucraina. NATO nu face parte din acest război, dar va continua să sprijine Ucraina atâta vreme cât este necesar. Nu ne vom retrage. Aliații NATO oferă un sprijin fără precedent. Astăzi au oferit pachete suplimentare de asistență pentru Ucraina, care vor finanța sprijin urgent neletal, inclusiv pentru combustibil și generatoare, care ajută Ucraina să răspundă consecințelor loviturilor rusești împotriva rețelei de electricitate. M-am bucurat să asist și la întâlnirea miniștrilor de externe ai G 7 adineauri, care s-a angajat să contribuie cu un mecanism de coordonare pentru infrastructurile cele mai importante ale Ucrainei. Sprijinul politic și practica NATO continuă în perioada actuală și pe termen lung și voi discuta despre aceasta și cu domnul ministru Kuleba și mai târziu în această seară. Am discutat și despre aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei.

Miniștrii de externe au reafirmat sprijinul NATO pentru dreptul Ucrainei de a-și alege singură calea, recunoscând și respectând aspirațiile Ucrainei de a deveni membră. Cu toate acestea, acum trebuie să ne concentrăm să oferim sprijin imediat, pentru că Ucraina se apără împotriva agresiunii rusești. De asemenea, vom lucra și mai îndeaproape cu ceilalți parteneri. Ne vom întâlni mâine cu cei din Bosnia-Herțegovina, Georgia și Moldova, întâlnire pe care o aștept. Vreau, de asemenea, să spun că mă bucur de oferta norvegiană de a găzdui o reuniune neoficială a miniștrilor de externe ai NATO, anul viitor, în Norvegia. Sunt gata să răspund la întrebări.

Reporter: Aţi spus că veţi oferi un ajutor pentru infrastructura de energie a Ucrainei, dar nu ați vorbit de armament. Iar ministrul de externe ucrainean spune că are nevoie de sisteme de apărare antiaeriană. Și el a vorbit de sistemele Patriot. Aceste sisteme au fost trimise în țări membre NATO, dar niciunul nu a fost trimis în Ucraina. Credeți că este momentul să se răspundă la această cerere? Care este motivul pentru care nu puteți da sau aliații NATO nu pot oferi Ucrainei sisteme Patriot antiaeriene, așa cum dorește?

Jens Stoltenberg: Unul dintre principalele motive este că trebuie să discutăm cu domnul ministru Kuleba, așa cum o vom face în această seară și la reuniunea bilaterală, ca să putem discuta nevoile urgente și cererile concrete pe care le prezintă Ucraina în fața aliaților NATO. Acest dialog ne-a permis să creștem sprijinul aliaților NATO la un nivel fără precedent, atât din punct de vedere militar, cu armament, cât și în general. Tocmai de aceea, este important să continuăm să ne întâlnim și să examinăm această listă concretă, așa cum și facem la NATO și în alte formate în care ne întâlnim regulat cu partenerii și aliații NATO, sub conducerea Statelor Unite. Parțial, este vorba despre sisteme noi, cum este sistemul Patriot. Există o discuție în acest moment. Există însă și o discuție pentru a ne asigura că sistemele deja oferite funcționează și sunt eficiente.

Tocmai de aceea trebuie să oferim și piese de schimb pentru mentenanță și o muniție. Există mari probleme cu care ne confruntăm în acest moment, printre ele şiideea ca sistemele avansate ale NATO deja oferite, sistemele elefant sau sistemele /.../ oferite de germani să beneficieze și de muniție, și de piese de schimb pentru a ne asigura că aceste sisteme funcționează în mod eficient. Există multe chestiuni de care ne ocupăm și ne ocupăm și de nevoile urgente pentru a ne asigura că sistemele existente funcționează după cum trebuie.

Reporter: În timpul discuțiilor politice cu privire la viitorul Ucrainei și aspirațiile sale de membră, aliații au luat în considerare pașii potențiali pe care Alianța sau Ucraina îi pot face pentru a ajuta Ucraina să se pregătească pentru a deveni membru pentru candidatura sa? Există un asemenea cadru sau nu?

Jens Stoltenberg: Discutăm despre cum să ne întărim parteneriatul cu Ucraina, să îl facem și mai strâns și să facem astfel încât Ucraina să devină membră a NATO. Aliații NATO și-au reiterat decizia luată la București cu privire la calitatea de membru pentru Ucraina, decizie luată în 2008. Am demonstrat și în ultimii ani aceste lucruri și am invitat Macedonia de Nord şi Muntenegru să ni se alăture, ca și Finlanda și Suedia. 28 din 30 de aliaţi au ratificat protocoalele de adeziune. Principalul lucru asupra căruia ne aplecăm în acest moment, este să-i ajutăm pe ucraineni să se apere și să repare echipamentele din infrastructura energetică care au fost distruse, dar există și alte tipuri de sprijin. Vedem și cum putem întări parteneriatul politic, până ce se ajunge la calitatea de membru. De exemplu ne-am putea întâlni mai des, am putea avea discuții mai substanțiale și ne interesează să găsim căi de aprofundare a parteneriatului politic. De asemenea, întărim și sprijinul practic. Acesta este de asemenea, important pentru că le oferim generatoare, haine pentru iarna, drone și multe alte lucruri.

Sprijinul politic și sprijinul practic se însoțesc unul pe celălalt, pentru că prin creșterea sprijinului practic putem să ne apropiem și mai mult de Ucraina și, de asemenea, luăm în considerare ideea de construire suplimentară de capacități, de a ajuta Ucraina să treacă de la echipamentele Tratatului SALT la echipamentele care răspund standardelor NATO și doctrinelor NATO, pentru a deveni interoperabile cu forțele NATO. Cooperarea practică și cea politică merg în paralel, permițând-i Ucrainei să se apropie din ce în ce mai mult de NATO.

Reporter: Președintele Zelenski a prezentat un plan de pace cu 10 pași la întâlnirea la nivel înalt a G20. Sunteți gata să-l sprijiniți? Ce credeți că poate garanta o pace durabilă în Ucraina, până ce țara noastră devine membră a NATO, după cum s-a promis la București, data trecută?

Jens Stoltenberg: Domnul ministru al afacerilor externe, Kuleba, a vorbit despre acest plan de pace, inițiativa președintelui Zelenski, atunci când m-am întâlnit mai devreme cu dumnealui, astăzi, și mă aștept ca și la întâlnirea cu ceilalți miniștri ai NATO, în această seară, să se vorbească despre acest lucru. Ideea unei păci durabile trebuie să fie și ideea unei păci juste. Pacea nu poate dura dacă autocrația învinge democrația și libertatea. Dacă puterile autoritare câștigă, pacea nu va fi una de durată, nu poate exista o poate de durată. Și tocmai de aceea, desigur, toată lumea este în favoarea păcii. Trebuie să ne dăm seama însă că dacă vrem să asigurăm pacea, trebuie să ne asigurăm că agresorul nu câștigă. Acesta este un război de agresiune prin care o țară - Rusia - a invadat o altă țară, i-a încălcat integritatea teritorială și suveranitate. Mai mult decât atât, au fost atacați civilii în mod repetat. Nu mai există electricitate și gaz pentru cei mai mulți ucraineni, aceștia nu mai beneficiază de ele și acest lucru îi afectează nu doar pe cei din forțele armate ucrainene, ci aproape toți civilii din Ucraina. Acest tip de război și folosirea iernii ca o armă sunt elemente brutale, cu consecințe enorme împotriva unor civili nevinovați.

Ştim că cele mai multe războaie se termină la masa negocierilor. Cel mai probabil acesta va fi cazul și acum. Mai știm însă și că ceea ce se întâmplă la masa de negocieri are o legătură esențială cu situația de pe câmpul de luptă. Poate să pară paradoxală, însă realitatea este că cea mai bună cale de a avea, de a ajunge la o pace durabilă în Ucraina este de a oferi sprijin militar Ucrainei, pentru că în acest fel Rusia și președintele Putin vor învăța și vor înțelege că nu-și pot atinge scopurile pe câmpul de luptă și că trebuie să se așeze la masa de negocieri de bună credință și să fie gata de concesii dacă vor să aibă o pace durabilă. Sprijinim aceste eforturi, dar știm că, pentru a se ajunge la o pace durabilă, trebuie să oferim Ucrainei sprijin militar.

Reporter: Declarația de azi a vorbit și despre securitatea la Marea Neagră, ca și cum a făcut-o și în conceptul strategic de la Madrid, lucruri promovate de președintele român și de ministrul de externe român. Totuși, mai mulți membri și o altă țară a NATO de la Marea Neagră s-au opus la aceste lucruri, nevrând ca NATO să se implice prea mult în securitate a Mării Negre. Cât de problematice sunt aceste lucruri pentru NATO, faptul că securitatea esențială a Mării Negre este o controversă?

Jens Stoltenberg: Toți aliații au căzut de acord și au pus în aplicare o prezență crescută a NATO în regiunea Mării Negre, începând din 2014 chiar, după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia, mai ales în partea estică a Alianței am pus în aplicare aceste mecanisme, în regiunea Mării Negre și în România, a crescut prezența la sol, de asemenea, forțele aeriene și alte capacități, deci există activități multiple, activități de vigilență crescută, astfel încât să fim prezenți în regiunea Mării Negre. Când ne-am dat seama că Rusia plănuiește o invazie la scară mare a Ucrainei, în toamna trecută, am crescut prezența în regiunea Mării Negre. Am fost și eu la baza MK din România, cred că în luna februarie și am văzut cum SUA și aliații au adus mai multe trupe. Acum, Franța conduce un grup de luptă și s-a trecut de la 4 la 8 grupuri, unul în Ungaria, unul în România pentru creșterea prezenței militare.

Înainte și după ziua invaziei, am crescut prezența noastră în mod semnificativ, cu diverse tipuri de capacități și am luat decizii importante din partea tuturor aliaților, ca și la Madrid, pentru a ne crește prezența, pentru a dedica trupe, echipamente prepoziționate și o combinație a unei prezențe înaintate, a unor echipamente prerepoziționate și a unor trupe special alocate, astfel încât prezența noastră în regiunea Mării Negre să fie mai puternică. Lucrăm la detaliile privitoare la multe din aceste decizii, dar deja s-au petrecut multe din aceste lucruri. Vreau să mai subliniez și faptul că, fiind pregătiți pentru invazie, chiar în dimineața invaziei, am activat planurile de apărare. Deci Comandamentul Aliat Suprem a primit autoritatea de a deplasa forțe în această regiune atunci când este nevoie și asta s-a și făcut până acum în mare măsură, însă, dacă este necesar, pot fi aduse forțe suplimentare la sol și pe mare.

Reporter: Domnule secretar general, ați venit de la aceste întâlniri. În ce constă angajamentul luat de aliați astăzi pentru restaurarea sau repararea rețelelor de infrastructură ale Ucrainei? Cum poate fi cuantificat? Cât de rapid vor putea fi ele puse în aplicare? În ceea ce privește termenul lung, NATO va ajuta la antrenarea soldaților ucraineni, așa cum fac Uniunea Europeană și Regatul Unit, dar nu și Alianța NATO?

Jens Stoltenberg: Nu pot fi exprimate cantitativ aceste lucruri, pentru că am plecat de la acea întâlnire când aceste angajamente erau formulate. Deci n-aș putea să le sintetizez și să vorbesc despre numere. Întâlnirea continuă, însă în acest moment. Am vorbit despre sprijinul NATO pentru aceste eforturi și despre un pachet suplimentar de asistență şi, pe măsură ce acei participanți la ședință vorbesc, angajamentele acestea vor fi exprimate clar. Unii se întorc în capitalele lor pentru a lua decizii, dar sunt absolut sigur că aliații își vor ține cuvântul, că vor continua să acorde sprijin pentru Ucraina ca să lupte cu consecințele devastatoare ale atacurilor împotriva rețelei de energie electrică. Trebuie să îi sprijinim să repare și să înlocuiască ceea ce a fost deteriorat sau avariat. De asemenea, trebuie să-i ajutăm să se apere, să doboare dronele și rachetele care ajung deasupra teritoriului lor din străinătate.

Asta este cea mai bună manieră de a proteja poporul ucrainean de aceste atacuri și în a-i opri în încercarea lor de a folosi /.../ ca o armă. /.../ concrete trebuie să așteptați un pic până când aliații își conferă angajamentul lor. Pe partea de pregătire a trupelor, aşa cum bine știți, trupele aliate NATO au oferit antrenament de mulți ani trupelor ucrainene. Am fost chiar în Liov în 2015, în afară, și am văzut cum Marea Britanie, Statele Unite, precum și Canada pregăteau forțele ucrainene. NATO a fost prezentă de foarte mulți ani acolo pentru a crește această capacitate și a modernizat trupele armatei ucrainene. Desigur, putem să facem asta și în viitor. În ce fel de cadru se va întâmpla asta? Asta nu contează atât de mult pentru noi. Pentru noi ce contează este ca în diferitele formate trupele aliate NATO să pregătească trupele ucrainene. Desigur, ţări precum Ucraina, Danemarca, Finlanda, Norvegia și Olanda, mulți, mulți alții deja acum antrenează mii de trupe ucrainene, mii de soldați. Și asta nu este valabil doar pentru țările menționate până acum, sunt și altele. NATO va crește..., creșterea capacității pe partea de educaţîe și tocmai de aceea creștem relevanța armatei ucrainene.

Reporter: În primul rând vă mulțumesc pentru oportunitate. Două întrebări. Domnule secretar general, ați menționat faptul că țara ia pași necesari pentru a elimina îngrijorările Turciei, da? Dar ce observăm? Observăm protestatarii grupurilor din partea partidului kurd în ţară, și ei, după aceste materiale, în fața ambasadei turce. Credeți că Suedia încearcă să elimine îngrijorările Turciei? Și a doua întrebare se referă la crescândele îngrijorări din Bosnia-Herţegovina şi Kosovo și a Balcanilor de Vest, în general, încă de când a început războiul sau chiar înainte. Cum adresați aceste îngrijorări?

Jens Stoltenberg: Mai întâi vizavi de partea de Suedia și Finlanda și alăturarea lor NATO și până la ce punct au livrat ceea ce au promis. Toți aliații, inclusiv Turcia, au luat o decizie de a invita Suedia și Finlanda, da? Toţi! În unanimitate au semnat protocolul de accedere și 28 din 30 au ratificat protocolul de accedere. Este un proces de accesiune rapid. E un lucru binevenit și facem asta pentru că știm că calitatea de membru a Suediei și a Finlandei în Alianță va întări NATO şi va întări zona transatlantică, dar și a Balcanilor, de ce nu? În Madrid, la summitul NATO, Suedia, Finlanda și Turcia au fost de acord să lucreze pe un memorandum comun și au facilitat aceste negocieri. Ştiu că erau negocieri dificile și, în acest sens, Suedia, de exemplu, și-a schimbat Constituția și a întărit legile împotriva actelor teroriste și a terorismului. Am văzut că au expulzat anumite persoane, dar de asemenea, Suedia a discutat și a ridicat orice exporturi de arme pe care le avea interzise în Turcia. Avem un mecanism prin care ne vom asigura că există eforturi permanente din partea Finlandei și Suediei pentru a lucra împreună cu Turcia în a adresa amenințările teroriste. Desigur, asta este important pentru Turcia, dar și pentru toţi aliaţii și, desigur, legăturile între grupurile teroriste și crima organizată din țări aliate NATO, inclusiv în Suedia, precum și toate celelalte țări europene și nu numai. Așadar, aș dori să adaug un element pe acest punct: deciziile individuale de a scoate un cetățean sau nu din Suedia sau Finlanda țin de curtea sau de tribunalul acelei țări, țin de statul de drept, legile lor decid cine rămâne și cine nu. Însă la finele zilei îţi trebuie o dovadă care să fie folosită în tribunal, dacă tu vrei ca o anumită persoană să fie expulzată din această țară. Așa merg lucrurile cu statul de drept într-o țară democrată, când ai un sistem judiciar cu adevărat independent. Vizavi de situația Balcanilor de vest, suntem îngrijorați, avem parteneri, avem aliați în zona Balcanilor de vest, avem misiunea KFOR din Kosovo, unde sunt aproape 4.000 de soldați activi care asigură pacea și stabilitatea, dar avem și sediul central și forțele de menținere a păcii din Sarajevo, care ne ajută să menținem securitatea.

Reporter: Bună ziua! Domnul secretar general, aseară, preşedintele Klaus Iohannis a spus că ne trebuie planuri concrete pentru a ști când şi cine trimite trupe, unde. Mă întrebam dacă logisticile au fost luate în discuție, sunt planuri concrete după discuțiile de azi, implică România și flancul estic?

Jens Stoltenberg: Avem planuri stabilite, NATO are planuri stabilite pentru a apăra toți aliații, iar acesta este planul care a fost activat în ziua în care Rusia a invadat Ucraina și în acea dimineață, peste 40.000 de trupe în zona flancului estic, inclusiv sprijiniți de către forțe aeriene și navale. Și comandantul suprem al aliaților NATO a furnizat și i-a fost conferită autoritatea de /.../ trupe dacă el consideră necesar asta. Deci, avem și acest element. Apoi, amendăm în continuu aceste planuri, în funcție de situația din teren. La Summitul din Madrid am luat o decizie de a întări structura noastră avansată în baza anumitor măsuri, însă elementele cheie ar fi o prezență sporită, în special pe flancul estic al Alianței, un nivel de reacție mult mai rapidă, o metodă de a putea strânge câteva sute mii de soldați, dacă este nevoie, încât să-i lansăm rapid pe situația din teren; de asemenea, echipamente grele prepoziționate, dar și trupe special dedicate în acest sens. Am văzut că Germania deja a adoptat acest punct, pentru că Germania este țara care participă la acest plan cu Ucraina și ei vor fi pregătiți pentru lansare în Lituania cu un echipament adecvat, vor fi doar forțe defensive, iar acest concept de trupe specifice adăugate va fi extins pentru a proteja toți aliații.

Reporter: Domnule secretar, /.../ Televiunea Germană. Toată lumea spune că Putin transformă iarna într-o armă și pe mine mă surprinde că discutați despre asta pe 29 noiembrie. V-a fost târziu să adresaţi acest tip de armament?

Jens Stoltenberg: Am adresat această chestiune de mult timp, nu doar prin asta, ci prin a furniza sisteme de apărare antiaeriene şi cred că cel mai eficient mod prin care NATO poate ajuta Ucraina este să îi dea armele necesare ca să doboare rachetele rusești. Iar acest element a fost împărtășit și de către ministrul afacerilor externe, Kuleba, și anume că o proporție destul de ridicată de rachete care intră pe teritoriul lor sunt doborâte. Deci, fără un sistem de apărare semnificativ și modern, pe care deja NATO l-a furnizat, atacurile ar fi fost cu mult mai devastatoare decât sunt chiar și astăzi asupra rețelelor de gaze, de încălzire și rețea electrică. Desigur, ce vedem acum este un atac deliberat asupra acestei infrastructuri critice. Însă pentru mine este evident că asta reflectă faptul că președintele Putin eșuează lamentabil pe câmpul de luptă. El nu are capacitatea de a rezista asupra faptului că Ucraina își eliberează teritoriul lor. Răspunsul lui este cel de /.../ civile. Există sute de facilități de producere de energie care au fost atacate. Este aproape imposibil să aperi sute de astfel de locații concomitent. Tocmai de aceea, cerem aliaților să furnizeze plus material pentru apărarea antiaeriană și apoi să gestionăm și chestiunea generatoarelor, pieselor de schimb, combustibilului. Este vorba despre a apăra, de a repara și de a înlocui infrastructura energetică într-un timp util.

Reporter: O ultimă întrebare. Așadar, ultimul incident de securitate cauzat de către rachetele rusești împotriva Ucrainei care ar trebuit să atragă actul de a închide spațiul aerian din Republica Moldova, precum și o rachetă care a căzut pe teritoriul nostru au adus în discuție vulnerabilitatea sistemelor din țara noastră. Cum ar putea o țară ca Moldova să fie ajutată?

Jens Stoltenberg: Moldova este un partener NATO și Moldova are o relație foarte apropiată cu Uniunea Europeană, dar și multipli aliați furnizează sprijin bilateral cu Moldova. Recent m-am întâlnit cu Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, și am avut o discuție destul de întinsă vizavi de cum am putea extinde parteneriatul, desigur, respectând faptul că Moldova nu dorește să adere la NATO și să își păstreze neutralitatea. Dar noi dorim să lucrăm îndeaproape cu Moldova pe anumite domenii, dar este binevenit și faptul că aliații NATO și Uniunea Europeană conferă sprijin economic Moldovei pentru a-i ajuta să gestionăm consecințele pe care ei le trăiesc datorită războiului din Ucraina. Moldova, fiind atât de aproape de război, a suferit enorm. Singura și cea mai bună cale de a încheia această situația este ca președinte Putin să închei acest război, acest război brutal de agresiune. Acest război este evident rău pentru ucraineni, dar are ramificații peste tot pe glob, cu prețuri crescânde ale energiei, cresc prețurile mâncării și de asemenea afectează enorm țări precum Moldova. Și ultimul lucru este ca Putin să încheie acest război fără sens.

-: Vă mulțumim pentru această conferință. Mâine următoarea.