Guvernul a prezentat Planul Național de Redresare și Reziliență

Educație, asistență medicală, transport, digitalizarea administrației publice sunt domenii cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență în care România se angajează să investească cele aproape 30 de miliarde de euro solicitate Comisiei Europene.

Fondurile europene pe care țara noastră le poate accesa vor fi folosite doar pentru investiții, a spus premierul Florin Cîțu, ieri, la Palatul Victoria, la prezentarea documentului și nicio zonă a țării nu va fi neglijată.

Andrei Șerban a urmărit expunerea: Premierul Florin Cîţu a reamintit că România poate să primească 29,2 miliarde de euro prin acest plan, cu care își propune să construiască 450 de km de autostrăzi, sute de școli și de creșe și să renoveze zeci de spitale. Premierul a precizat că va fi construit un spital nou, iar cei mai mulți bani vor primi trei domenii: transporturile, educația și sănătatea.

Florin Cîţu: Partea importantă, vom avea un spital construit cred că în 2024, și asta este o premieră a ultimilor 30 de ani. Sunt trei mari sectoare care primesc bani în acest program: Transporturi - 7,6 miliarde de euro, Educația - 3,6 miliarde de euro și Sănătatea - 2,4 miliarde de euro.

Reporter: Premierul a mai spus că împrumuturile pe care le va accesa România vor fi folosite doar pentru investiții, și nu pentru consum. El a mai spus că toți banii se vor duce în mod echitabil la toate autoritățile locale. Planul Național de Redresare și Reziliență prevede și o serie de reforme, printre care și cea a pensiilor. O nouă lege va fi conține o formulă predictibilă de mărire a pensiilor și favorizarea celor mici, a spus ministrul proiectelor europene, Cristian Ghinea.

Cristian Ghinea: Să favorizăm pensiile mici atunci când aplicăm formule de creștere, să recalculăm toate pensiile. În ce privește chestiunea mult discutată cu speranța de viață, se clarifică, aici vorbim de o posibilitate voluntară de a rămâne în câmpul muncii mai multă vreme.

Reporter: Planul românesc a fost depus luni, 31 mai, la Comisia Europeană. Urmează o perioadă în care se vor face unele ajustări ale lui, iar guvernul așteaptă în perioada următoare o scrisoare de evaluare de la Comisia Europeană pentru a ști ce mai trebuie îmbunătățit.