Generalul(r), Virgil Bălăceanu, la RRA: Prin Legea rezervistului voluntar nu putem să asigurăm baza; baza o reprezintă corpul soldaților și gradaților rezerviști

"Probleme la zi" - Reintroducerea stagiului militar sub semnul controverselor

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (17 octombrie, ora 13:20) - Emisiunea: "Probleme la zi" - Realizator: Sorin Croitorescu - Bună ziua tuturor! Războiul declanşat de Rusia în Ucraina a pus pe tapet o problemă interesantă și care trebuie dezbătută, în multe țări europene dezbaterile sunt deja în curs și încercăm și noi astăzi să discutăm despre acest aspect, este vorba de reintroducerea serviciului militar obligatoriu, care a fost suspendat de foarte multe din țările membre NATO și ale fostului bloc comunist, undeva între anii '93 și 2000. Încercăm să vedem astăzi în ce măsură ar fi oportună pentru România reintroducerea serviciului militar obligatoriu și discutăm cu oameni avizați în domeniu. Începem cu o punere în temă, alături de un cunoscut analist militar, domnul Radu Tudor. Bună ziua! Bun venit la noi, la Radio România Actualități!
Radu Tudor: Bună ziua! Mulțumesc pentru invitație.
Realizator: Așadar, Radu Tudor, România a aderat la NATO în 2004. În 2007 s-a suspendat serviciul militar obligatoriu. A fost o cerință a NATO?
Radu Tudor: Nu, cu siguranță, nu, ci era vorba de o profesionalizare a Armatei Române. Noi, toți cei care am făcut armata înainte de '89, cum se spune în mod popular în România, știam care sunt tarele serviciului militar obligatoriu și că nu reprezenta o mare performanță din punct de vedere militar, ci mai degrabă o performanță numerică. Armata Română avea 300.000 de oameni, foarte mulți militari în termen, dar pregătirea militară lăsa foarte mult de dorit.
Realizator: Şi din care vreo 200.000 de lucrători în agricultură, Radu Tudor, îmi aduc aminte.
Radu Tudor: Foarte bună precizarea, pentru că îmi aduc aminte în primele trei luni am cules mai multe mere la Reghin decât am tras în poligon la Șoimoș, ca militar în termen la 11.91, la Lipova. Dar, trecând peste aceste chestiuni, evident că dorința Armatei Române a fost de profesionalizare și e bine că s-a întâmplat așa. Cred că țările care au serviciu militar obligatoriu sunt țările care, pe fondul situației complicate de securitate, au nevoie să mențină acest tip de pregătire și de educație. România nu este într-un astfel de moment, dar există variante suplimentare, altele decât cele privind serviciul militar obligatoriu, la care armata poate apela cu ajutorul Parlamentului și al societății.
Realizator: Da, și am văzut că Ţările Baltice, de pildă, au reintrodus serviciul militar obligatoriu, dar presupun că în alți termeni decât cei pe care îi știam noi, Radu Tudor, când făceam armata, nu.
Radu Tudor: Adică nu ținuți în cazarmă nouă luni sau 12 luni. Nu cu restricțiile de care noi am avut parte, ci mai degrabă un serviciu militar în care mergi ca la serviciu, te duci la 8:00 la unitate, îți faci în instrucția, evident că mai ai și alte lucruri pe care trebuie să le aprofundezi din punct de vedere militar, și la ora 4:00 ți-ai lăsat uniforma și ai plecat acasă. Din această perspectivă, modul de abordare a unui serviciu militar este radical diferit față de ceea ce s-a întâmplat înainte de '89 și e foarte bine că se întâmplă așa.
Realizator: Da, este o discuție întreagă în spațiul public. Președintele Comisiei de apărare, deputatul PNL Dan Laurențiu Leoreanu, a avut ieri o declarație pe această temă și o vom detalia pe parcursul emisiunii de astăzi. Dar voiam să întreb în ce măsură mai sunt, totuși, dacă, nu, nu e obligatoriu, serviciul militar, că nu e în momentul ăsta, în ce măsură sunt, știu eu, ademeniți, ca să zic așa, cei care vor să îmbrățișeze cariera militară?
Radu Tudor: E o întrebare foarte potrivită pentru momentul acesta și avem două argumente. Primul, în timp ce noi vorbim, se desfășoară pe întreg teritoriul României exerciții de pregătire militară cu convocarea tuturor rezerviștilor, adică, a celor care au efectuat serviciul militar și se află în termenul din punct de vedere al vârstei pentru a fi convocați. Surpriza cea mai mare, după toate dezbaterile din societate, este că 90% dintre cei care au primit convocare scrisă acasă s-au prezentat la unitatea militară. S-au făcut tot felul de speculații că românii nu sunt curajoși, că sunt lași, că bărbații mai degrabă lasă arma jos și fug. Iată că realitatea contrazice toate aceste manipulări. Românul, când e vorba de armată, nu doar că o respectă, și se vede în toate sondajele de opinie, ci e gata să meargă să facă o pregătire militară de o zi care să dea semnalul unei solidarități din punctul acesta de vedere. Şi al doilea argument este că, în ciuda dezbaterilor privind pensiile, salariile ș.a.m.d. și neajunsurile din sistemul militar, Ministerul Apărării termină în 2023 bilanțul de resurse umane cu plus 2.000. A fost vorba de plecare, 6-7.000 plecări din sistem, undeva în martie-aprilie și în momentul de față avem estimarea că la finalul anului vor fi mai mult cu 2.000 de angajați în Ministerul Apărării, ceea ce e un semn bun pentru țara noastră. Realizator: Vedem că efectivele Armatei Române sunt undeva la 70-75.000 de militari.
Radu Tudor: Corect.
Realizator: Domnul general în retragere Bălăceanu, pe care o să îl avem în direct imediat, spunea ieri, atrăgea atenția că noi, de pildă, avem mai puțin de 2.000 de rezervişti voluntari, în vreme ce Polonia are vreo 38.000, dădea domnia sa un exemplu, o să discutăm imediat și cu domnul general. Dar vroiam să te întreb, Radu Tudor, ar putea fi această, știu eu, categorie, rezerviști voluntari, o contrapondere la serviciul militar obligatoriu?
Radu Tudor: Sigur. Sunt două variante: rezerviștii voluntari și cea privind serviciul militar pe bază de voluntariat. E un proiect pe care Ministerul Apărării îl susține. Așadar, rezerviștii voluntari sunt cei care merg, fac instrucție trei luni pe an în diverse tabere și au niște aptitudini. Serviciu militar pe bază de voluntariat înseamnă ceva mai mult, o pregătire de 4-5-6 luni pe an. Ești plătit de Ministerul Apărării în timpul serviciului militar și de aici crește, evident, baza de recrutare și baza rezerviștilor pentru România. Domnul general Bălăceanu, ca președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, este cel care se luptă cel mai mult pentru acest concept, pentru sporirea bazei de rezervă a Armatei Române, și îl felicit pentru insistența cu care o face. Eu cred că mai e o chestiune de precizat. Consiliul Suprem de Apărare a Țării, având în vedere involuţiile grave de securitate generate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, dar și de ceea ce se întâmplă în bazinul Mării Negre, ar trebui să mărească încadrarea de personal a Armatei Române de la 80.000, cât este acum, până la 100.000 și lucrul acesta ar trebui făcut treptat și destul de repede.
Realizator: Haideți să îl invit la microfon, acum, la telefon, în direct, și pe generalul în retragere Virgil Bălăceanu, președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România.
Radu Tudor: Îl salutăm pe domnul general!
Realizator: Am onoarea, domnule general!
Virgil Bălăceanu: Mă bucur să fim împreună și Doamne ajută ca acele ce spunem să se și aplice din punct de vedere al legislației!
Realizator: În mod sigur, cele ce spunem se aud, domnule general, și le aude toată lumea. Vreau să revin puțin la această discuție despre necesitatea refacerii rezervei de resurse umane, mă gândesc, a Armatei Române. E o lege care e în circuit de vreo de vreo 2 ani, 2,5 ani, aproape trei. Cât de utilă este o astfel de lege, domnule general?

Virgil Bălăceanu: Nu vorbim de utilitate, vorbim de o necesitate stringentă a amendării legii pregătirii populației pentru apărare. Din păcate, ați menționat și dvs., este în circuit interinstțional mai bine de 2 ani de zile. Deci, acum lucrurile se joacă în curtea Guvernului. Să sperăm că ne aud cei de la Guvern, care trebuie urgent să accelereze avizele instituționale pentru a se ajunge cât mai repede, am speranța că în această sesiune parlamentară, ca legea de pregătire a populației pentru apărare să fie amendată. De ce spun un asemenea lucru? Să plecăm de la ceea ce menționa Radu mai devreme, Radu Tudor, faptul că sunt exerciții de mobilizare și prezența a fost foarte bună, așa-numitele mobex, dar aceste mobex înseamnă patru județe pe an, am avut destule comunicate de presă cu privire la desfășurarea lor. Or, patru județe pe an înseamnă că un rezervist din rezerva operațională, adică, cei care au făcut stagiu militar până în 2007, se pregăteşte o dată la 10 ani, pe perioada 8 la 10 ore, își îmbracă echipamentul, echipamentul de protecție, execută o tragere cu armamentul de infanterie şi asta e totul. Legea de pregătire a populației pentru apărare introduce posibilitatea convocărilor cu scoatere din producție a rezerviștilor, cei care au făcut stagiu militar până în 2007, până la 15 zile. Rezerva nu reprezintă carne de tun. Rezerva Armatei României trebuie să aibă o instruire corespunzătoare. Refacerea însă a rezervei Armatei României are perspective bune dacă aplicăm legea pe baza voluntariatului. Legea de pregătire a populației pentru apărare introduce serviciul ”soldat în termen”, serviciul voluntar ”soldat în termen”, pentru că prin Legea rezervistului voluntar nu putem să asigurăm baza; baza o reprezintă corpul soldaților și gradaților rezerviști. Or, serviciul voluntar ”soldat în termen”, patru luni de zile, la terminarea acestuia, o recompensă de patru salarii medii pe economie, aduce un spor al rezerviștilor la nivelurile de bază ale rezervei. Mai mult decât atât, există o prevedere prin care Ministerul Apărării sprijină din multe puncte de vedere pregătirea premilitară voluntar a tinerilor, activitate care este stipulată în lege, dar care nu se aplică, nu în ideea pregătirii tinerilor ca luptători, dar o cunoaștere de către aceștia a mediului militar; este, de altfel, și o pregătire pentru viața lor, este și un instrument foarte bun de educație patriotică și, în felul acesta, legătura între armata activă și armata de rezervă cu societatea civilă este mult mai puternic.
Realizator: Da, îmi aduc aminte și eu și cred că și Radu Tudor despre, iertați-mă o secundă, domnule general, nu pot să nu-mi amintesc despre ”premilitara” se chema pe vremea noastră, în clasa, știu eu, a X-a, aXI-a, aXII-a făceam premilitară, adică trăgeam cu arma, învățam cam care-s componentele armei și...
Virgil Bălăceanu: Prescurtat era P.T.A.P.
Realizator: P.T.A.P., da, cu acele berete albastre, ne cam băteam pe ele.
Virgil Bălăceanu: O activitate obligatorie, dar acum, repet, și această activitate pe baza voluntariatului. În definitiv, Armata României, fie că vorbim de armata în activitate, fie că vorbim de cei în rezervă, ei acționează sau decid să meargă spre o asemenea carieră sau în job part-time, pentru că în privința rezerviștilor voluntari vorbim de un job part-time, din proprie pornire; este opinia și decizia lor.
Radu Tudor: /.../ că toate aceste demersuri de care pomenește foarte bine dl. general Bălăceanu, trebuie să rămână strict pe bază de voluntariat. Nu mai trebuie să introducem niciun fel de obligativitate, pentru că asta poate duce la sentimentul de respingere. Dar vă asigur că, așa cum am văzut și pe cei tineri, și pe noi, cei de vârstă medie, și aproape toți bărbații României vor răspunde acestui mesaj și vor fi destui interesați care să vină și ca rezerviști voluntari și să efectueze serviciul militar pe bază de voluntariat.
Realizator: Dar îmi îngădui să fac și eu două observații aici: ar trebui însoțit acest voluntariat de două elemente, cred eu, de atractivitate pentru serviciul respectiv și de posibilitate fizică de a-l efectua.
Virgil Bălăceanu: Sigur, atractivitatea este legată și de modul în care este compensat acest efort și acest sacrificiu. Aici, apropo de motivația pentru carieră militară, trebuie să vorbim în continuare de condiții de salarizare firești pentru militari. Nu este posibil, la ora actuală, ca un soldat profesionist să fie plătit la nivelul unui muncitor necalificat. Există propuneri din partea Ministerului Apărării ca de la 1 - nivelul de la care pleacă solda, mă rog, salarizarea în termeni civili a profesionistului să se ajungă la 1.41. Să sperăm că Ministerul Muncii va sprijini Ministerul Apărării într-un asemenea demers. Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere și motivarea celor care vin în mod voluntar pentru rezerva voluntară și dacă se aprobă legea, să sperăm cât mai repede, și pentru serviciu ”soldat militar în termen”, serviciu voluntar ”soldat în termen”, pentru că trebuie să subliniem, dacă în privința refacerii rezervei pe principiile voluntariatului la bază, adică în corpul soldaților gradaților, avem cele două legi - legea în funcțiune, Legea rezervistul voluntar și legea pe care o așteptăm aprobată, Legea de pregătire a populației pentru apărare, în privința pregătirii ofițerilor maiștrilor militari și subofițerilor rezerviști, există o singură direcție, cea a rezervei voluntare. Sigur că aici putem să analizăm și modalitatea în care își pregătesc americanii ofițerii rezerviști, rezerviști voluntari și în cazul lor, pregătire care se face în cadrul universităților. Este o problemă pe care Ministerul Apărării oare în studiu. Revenind, însă, asupra Legii pregătirii populației pentru apărare, este clar, fără o asemenea lege nu putem să refacem rezerva Armatei României pe principiile voluntariatului și, odată cu trecerea timpului, termenul, spuneam așa, mediu de patru, cinci ani, situația din zonă nu este deloc stabilă și ea poate să fie mult mai complicată. Statul român este obligat să reintroducă serviciul militar obligatoriu. Lituania a reintrodus serviciu militar obligatoriu pe o perioadă determinată de timp, în condițiile în care a realizat că rezerva armatei lituaniene era foarte redusă. Finlanda, spre exemplu, recent intrată în NATO, nu va renunța la serviciul militar obligatoriu, dar alte state își reconstruiesc rezerva pe principiile voluntariatului. Nu există nicio armată în lume care să nu aibă o rezervă. Noi puteam să acționăm cu Armata României în teatrele de operații din Afganistan, din Irak, din Balcanii de Vest doar cu forțele active, ori apărarea teritorială, în contextul apărării colective, nu se poate face doar cu forțele existente la pace. Războiul din Ucraina, Israelul, acțiunile de combatere a terorismului de dată recentă în Franța demonstrează convocarea rezerviștilor.
Realizator: Da, am văzut că și la noi e un plan de recrutare, dar Ministerul Apării a precizat foarte bine când a părut un fake news, prin vară, că gata, începe serviciul militar obligatoriu, e vorba de un plan de recrutare doar în stări de război, asediu sau mobilizare generală și astea sunt situații în care nu mai poți să stai...
Radu Tudor: Și trebuie să spunem populației României că atâta timp cât România face parte din NATO, care e cea mai puternică, cea mai de succes alianță politico-militară din istorie, posibilitatea de a exista un război pe teritoriul României tinde spre zero. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne facem noi datoria și nu trebuie aplicate legile întocmai, pentru că Armata Română, după 2007-2008, nu a mai fost atât de activă în a lua măsurile pentru evidențierea rezervei Armatei Române. Au fost niște reticențe, au fost niște temeri, niște critici și au lăsat un pic situația, să spun, în așteptare, drept pentru care, ceea ce simțim acum, o revigorare a măsurilor pentru rezerva Armatei Române sunt mai mult decât binevenite și trebuie să înțelegem că atunci când vorbim despre capacitatea militară a României, nu vorbim doar despre cei 80.000 din Armata Română, vorbim și de cei 130.000 din Ministerul de Interne, vorbim și de cei din structurile de informații. Așadar, capacitatea României este mult, mult mai mare decât cea strictă a Ministerului Apărării.
Realizator: Da, nu mai este chiar ca pe vremea noastră, armata întregului popor. Îl invit în discuție acum și pe purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, domnule Constantin Spînu. Bună ziua, domnule Spînu, bun venit la noi, la Radio România Actualități.
Constantin Spînu: Bun găsit, mulțumesc pentru invitație.
Realizator: Domnule Spînu, ce are în vedere Ministerul Apărării, în acest moment, în legătură cu refacerea rezervei de resurse umane, desigur, a armatei?
Constantin Spînu: Am urmărit cu mare atenție și cu mare interes discuția care s-a purtat până acum. Sunt de acord cu toate opiniile /.../, suntem într-un context de securitate pe care-l vedem că se complică când /.../. Discutăm despre capacitatea Armatei României de a-și îndeplini misiunile constituționale. Am și câteva vești bune: acolo, atunci când vorbim despre capacitatea de a reîmprospăta forța activă, deci militarii care sunt în prezent încadrați în aceste funcții, deși ne aflăm în condițiile unei concurențe acerbe pe piața muncii, în 2023, cifrele absolute arată c-am reușit să avem un spor, să fim pe plus în ceea ce privește funcțiile atrase, persoane le atrase în sistem față de cele care ies din sistem pe diferite motive, prin treceri în rezervă la termen sau în mod voluntar. Însă, aceasta este o discuție, atunci când vorbim despre asigurarea rezervei Armatei României și vedem ce se întâmplă în lume, orice armată are nevoie de o rezervă pe care să se poată baza. Sunt absolut de acord cu ceea ce s-a vorbit până acum. Noi, din 2007, de când s-a suspendat serviciul militar obligatoriu, nu am luat în calcul și aș vrea să fie foarte clar pentru cei care ne ascultă, pentru populația României, la nivelul Ministerului Apărării Naționale nu a fost luată în calcul, nu a fost analizat scenariul reintroducerii obligativității serviciului militar. Deci, principiile de constituire, de refacere a rezervei armatei sunt pe bază de voluntariat. Avem un prim proiect care are rezultate, nu cele pe care le acceptăm și pe care le-am dorit cu toții, servicii voluntari. Este un al doilea concept despre care s-a vorbit până acum, "militar voluntar în termen". Este un proiect legislativ de modificare și completare a Legii 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare. Dacă este timp, aș da și câteva elemente concrete din propunerile pe care Ministerul Apărării Naţionale le-a făcut legislativului și sperăm ca ele să intre în dezbatere şi să fie aprobate într-un timp foarte scurt.
Realizator: Chiar vă rog! Dar vreau mai întâi să vă întreb și eu ceva. E vorba de instituțiile de învățământ subordonate Ministerului Apărării. Acolo este concurență? Că atunci, asta ar însemna că tinerii sunt atrași către cariera militară de la nivelul de subofițer încolo.
???: Noi am luat măsuri la nivelul sistemului de învățământ militar și știți că de la nivelul liceal pregătim pe toate treptele. Deci avem în Ministerul Apărării Naționale învățământ liceal, postliceal, universitar și postuniversitar. Cifrele nu ne mint. Cifrele arată că încă suntem atractivi și ne bucurăm de această deschidere a tinerilor pentru cariera militară. Sigur, asta nu vine în mod gratuit; depunem eforturi suplimentare pentru promovarea carierei militare, pentru a fi prezenți acolo unde sunt oportunități, de a atrage atenția tinerilor potențial recrutabili, de a duce oferta Ministerului Apărării Naționale. Sunt înscriși la acest moment, spre exemplu, în 2023, aproape 3.000 de elevi de liceu. 2.800 de /.../ în cele cinci colegii naționale militare, la şcolile de maiştri militari și subofițeri sunt 2.000 de elevi, iar în instituțiile militare de învățământ superior, cele care pregătesc /.../ cu studii superioare cu licență, peste 3.500 de studenți. În zona aceasta lucrurile arată bine, aș bune. N-ar trebui să fim extraordinar de optimiști, dar arată bine având în vedere condițiile acerbe de pe piață, în care tinerii evident se orientează către zonele unde pot să aibă o carieră cât mai aproape de cerinţele lor.
S-a discutat despre condițiile de salarizare. Venitul militarilor știm că nu este unul neapărat motivant. Este un venit mic, însă ține de legiuitor. Ceea ce putem noi să facem la nivelul Ministerului Apărării Naționale este să oferim ca opțiune pentru viață stabilitatea carierei militare, solidaritatea și coeziunea care se creează în mediul militar și care se materializează într-un indicator al calității vieții personalului.
Deci, la acest moment avem măsuri în desfășurare și pentru a asigura forța activă a României și ne putem îndeplini misiunile chiar în condițiile acestor provocări din mediul de securitate. Putem să ne îndeplinim misiunile fundamentale de apărare a teritoriului național alături de aliații parteneri, dar suntem datori să avem soluții și pentru întărirea, pentru refacerea rezervei operaționale a Armatei - şi aici sunt întru totul de acord cu ceea ce s-a discutat până acum - pe bază de voluntariat. Şi pot să dau detalii cu privire la această alegere.
Realizator: Vă rog, domnule general!
Virgil Bălăceanu: Mi-aș permite, apropo de cele prezentate de domnul general Spînu, totuși, o subliniere: atractivitatea nu este în creștere, este în descreștere, pentru că sunt două condiționări. Una este legată de salarizare, a doua este legată de impredictibilitatea pensiilor militare de stat. Vedeți, includerea pensiilor militare de stat în pensii speciale a creat și creează un efect negativ. Vom asista la o nouă plecare masivă din sistem, pentru că se spune în felul următor: acum încă sunt condiții favorabile pentru pensia militară de stat; în viitor, această impredictibilitate nu mai creează condițiile normale. Noi, când vorbim de o carieră militară, trebuie să o înscriem în întreg ciclul, în activitate și în rezervă. Atractivitatea mai scăzută pentru corpul soldaților, gradaților profesioniști l-a determinat pe șeful Apărării să apeleze la o soluție, să sperăm, eficientă: ca recrutarea, selecția acestora să nu se mai facă în mod expres prin centrele militare județene, prin Biroul de Informare-Recrutare, ci să fie și o sarcină a unităților militare. Acestea sunt soluții, ele pot să ducă la un anumit rezultat, însă atractivitatea pentru cariera militară, atractivitatea pentru poziția de rezervist voluntar este în descreștere și este o problemă extrem de serioasă. Este o problemă extrem de serioasă, pentru că, repet, pe un termen mediu, dacă nu se găsesc soluțiile, mai ales legate de refacerea rezervei Armatei României pe principiile voluntariatului, va trebui să reintroducem serviciul militar obligatoriu. Noi trebuie să analizăm și asemenea lucruri, nu trebuie să le excludem!
Realizator: Sigur. Haideți să analizăm puțin și cu factorul politic. Îl invit în discuție pe deputatul PNL Dan Leoreanu, președintele Comisiei de apărare și ordine publică.
Bună ziua, domnule Leoreanu!
Dan Leoreanu: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru invitație și vă rog să îmi permiteți să îi salut pe distinşii dvs. invitați și pe cei care ne ascultă la această oră.
Realizator: Vă mulțumim pentru că sunteți alături de noi, domnule deputat! Şi vreau să vă întreb în legătură cu legea despre care vorbea și domnul general Bălăceanu puțin mai devreme, care stă de câțiva ani, de vreo doi ani şi jumătate, poate trei, nefinalizată, încă e în circuit interinstituțional. Ce vești aveți de la Comisia pentru apărare și ordine publică?
Dan Leoreanu: Să știți că această lege a fost în așteptare nu pentru că cineva a pus-o undeva la dospit, ci pentru că se dorește să se găsească elemente obiective și cât mai de susținere, iată, dacă vorbim de serviciul militar voluntar în acest moment. Atractivitatea carierei militare a scăzut foarte mult în ultima perioadă, și nu doar la noi în țară. Ne-am întâlnit și cu parteneri din alte țări care au constatat acest lucru. Trebuie să găsim elemente într-adevăr de substanță, care să readucă la măcar un nivel acceptabil atractivitatea - pentru că, global vorbind, asupra carierei militare există elemente care au şubrezit această atractivitate. Vorbim aici și despre salarizarea din prezent, vorbim și despre o predictibilitate în activitatea militară, vorbim și despre ceea ce se întâmplă când militarul respectiv trece rezervă - și aici, efectiv la pensia de serviciu, la pensia militară, sunt lucruri care au pus oamenii pe gânduri și au creat, dacă nu o respingere, măcar o expectativă pentru acest moment. Suntem în discuție cu Ministerul Apărării și dorim într-adevăr, cu modificările la Legea 446, să venim cu unele lucruri. Deși deja au propus niște lucruri bune la terminarea acelui stagiu de două-trei luni, să primească trei salarii medii pe economie, de asemenea să fie stimulat și prin alte elemente la nivel social, nu știu, noi ne-am gândi aici ca acea perioadă să fie considerată, de ce nu, cu o vechime mult mai mare în muncă - de exemplu, cum este pentru acele categorii care lucrează în diferite zone periculoase, fie că-i minerit, în industria chimică.... Deci să venim, de exemplu, la trei luni, cât fac acea pregătire militară, să aibă un an sau doi considerat vechime, dar și alte lucruri pentru a fi încadrat într-o societate ca o condiție în plus dacă ai acest serviciu, să poți obține puncte în plus. Tocmai de aceea nu s-a tranșat acest lucru: nu am ajuns la o formulă, nu am identificat - cel puțin eu, care sunt de mai puțin timp președintele Comisiei de apărare - niște elemente care într-adevăr să aducă..., să simt organic că această lege vine cu un plus și care poate să aducă o determinare pentru activitatea militară la nivelul tinerilor. Pentru că noi trebuie să ne gândim și la rezerva operațională a armatei, care ea scade, ea trebuie întinerită, și acest lucru trebuie făcut cât mai repede, trebuie început cât mai repede. De aceea, chiar discutam și zilele trecute și trebuie să găsim o soluție, trebuie să găsim o medie, astfel încât să ne poată aduce către o soluționare a acestei probleme. Ea este chiar mai gravă decât poate părea la prima vedere.
Realizator: Aș vrea să-l invit în discuțieși pe domnul general Mircia Chelaru. Este persoană care o viață a activat în armată și ne poate spune ceva din interior, ca să zic așa, despre atractivitate și cât de important este acest aspect pentru atragerea tinerilor către cariera militară.
Bun găsit! Am onoarea, domnule general Mircea Chelaru, deputat al Alianței pentru Unirea Românilor și membru în Comisia de apărare!
Mircia Chelaru: Am onoarea să vă salut și vă mulțumesc pentru această oportunitate. Salut și colegii care au intervenit până în prezent cu toată onestitatea. Punctul meu de vedere este, cred, cu mult diferit față de ce s-a spus până acum, plecând de la problemele strict constituționale și cele de organizare. Evident, toate formulele acestea de voluntariat, de pipăit, de momit în fel și chip pentru a veni să-și îndeplinească obligațiile sunt improvizații în ultimii 30 de ani - sau mai degrabă după scoaterea din circuitul public, după eliminarea serviciului militar obligatoriu.
Eu o să încep cu... Dvs. m-ați trimis la atractivitate și celelalte. În armată, munca e foarte grea. Să-i atragi acolo nu este greu, dar intervin alte probleme, ca /.../ un marketing instituțional. Și asta e o chestiune care trebuie să vină după ce înțelegem bine legea.
Distinse coleg și prieten, Articolul 55 din Constituție cred că a fost uitat de multă lume. Articolul 55, alin.1, spune așa: "Cetățenii au dreptul și obligaţia să apere România". Deci /obligaţia/ să apere România trebuie îndeplinită, nu e facultativă și nici voluntară. Condițiile pentru ca această obligație să fie împlinită, respectiv îndeplinirea acestor îndatoriri militare, se stabilesc printr-o lege organică. Ei, această lege organică a fost maltratată ulterior, după 2006, în fel și chip. A fost maltratată pentru că s-a permis treaba aceasta. Să înțeleg că dacă este... Făceam și o glumă: dacă rezervisul este voluntar, o să ajungem să mergem să definim și războiul facultativ. Iată de ce trebuie să ne întoarcem puțin la necesități, în funcție de starea actuală, foarte contractată și ostilă, a societăților - nu numai în sensul societății românești.
Fiind o obligație pentru apărare a oricărui cetățean, trebuie să găsim formula prin care să-i creez acele capabilități, acele încărcări de reflexe psihomotrice și cunoștințe minim necesare, astfel încât el să îndeplinească o misiune, indiferent care ar fi ea, pentru apărarea României, indiferent în ce loc; nu numai strict pe câmpul de luptă sau în tranșee.
De aceea, legea privind pregătirea populației pentru apărare, acea lege modificată 446 - modificată, mi se pare, prin 2012 -, trebuie să rezolve problema. Pentru că în momentul apariției stării de asediu, de mobilizare, de război, serviciul militar e obligatoriu. Ce facem, ne apucăm atunci să-i încorporăm, să-i băgăm, să-i verificăm ș.a.m.d.? /.../ atât timp cât imprevizibilitatea izbucnirii unui conflict și atacul atipic - priviți ce s-a întâmplat în Hamas (Israel), priviți ce s-a întâmplat atipic în zonele /.../ și Doneţk.
Ei bine, toate aceste probleme nu sunt rezolvabile prin actualul model. În opinia mea, actualul model este depășit și neproductiv, insuficient alimentat cu realitatea. De aceea, în cadrul pregătirii populației pentru apărare, obligativitatea acesteia trebuie introdusă pentru perioada de cinci ani de zile, între 20 și maximum 26 de ani, în care își alege timpul, continuu sau fragmentat, încât să încheie un an de pregătire militară pentru autoapărarea armatei. Şi de-abia după aceea să facem această dezvoltare, aș spune tehnologizată, a militarului profesionist și a încadrării în rezerva activă.
Realizator: Este ideea cu care încheiem emisiunea de astăzi, consacrată discuției despre oportunitatea stagiului militar obligatoriu. Vă mulțumesc pentru atenție!(PH)