EXCLUSIV RRA - Directorul general al Companiei Naționale Nuclearelectrica: Centrala Nucleară de la Cernavodă este una dintre cele mai sigure centrale din lume

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (15 martie, ora 8:30) - Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu
Daniela Petrican: Legea privind aprobarea acordului de sprijin pentru dezvoltarea Proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă a fost adoptată. Specialiștii spun că decizia este un semnal clar al autorităților de la București privind continuarea acestui proiect strategic pentru România, prin care se vor adăuga încă 10 Terawaţi-oră de energie fără emisii de dioxid de carbon în sistemul energetic național, după anul 2031.
Cătălin Cîrnu: Detalii aflăm în continuare de la invitatul "Apelului matinal", Cosmin Ghiță, director general al Companiei Naționale Nuclearelectrica. Bună dimineața!
Daniela Petrican: Bună dimineața!
Cosmin Ghiță: Bună dimineața!
Cătălin Cîrnu: Credeți că putem spune mai bine mai târziu decât niciodată? Ce presupune acest acord?
Cosmin Ghiță: În primul rând vreau să vă spun că votul de ieri este un semnal concret din partea statului român pentru continuarea acestui proiect. Ei, fără implicarea statului, în primul rând, fără implicarea statului proiectele energetice nucleare nu se pot realiza și asta este o ipoteză dovedită în toate proiectele dezvoltate la nivel mondial. Este prima oară când vedem în iterația acestui proiect un pachet concret, că au fost trei iterații, un pachet concret de măsuri de sprijin adoptate de către statul român pentru sprijinirea dezvoltării Unităților 3 și 4. Şi prin finalizarea proiectului vom adăuga încă 10 Terawaţi-oră de energie fără emisii de carbon în sistemul energetic național. Acum, acest acord, disponibil 24/7, bineînțeles, deci, e foarte necesar, având în vedere unde ne aflăm astăzi cu sistemul energetic și cu toată criza energetică la nivel regional. Acordul de sprijin presupune angajamentul ferm al statului în analizarea demersurilor pentru finanțarea proiectului, dar și pentru dezvoltarea arhitecturii, infrastructurii necesare funcționării sale. Asta presupune în primul rând acordarea de garanții de stat finanțatorilor proiectului, implementarea unei scheme de tip contracte pentru diferență, care să mitigheze riscul comercial şi să poată stabiliza un preț de descărcare a energiei electrice în sistemul național. Aportul în natură de primă încărcătură: apă grea și /fosil/ de uraniu aferent primii încărcături de combustibil nuclear. Și finalizarea lucrărilor pentru asigurarea apei de răcire, cele care sunt în curs de desfășurare acum pentru îmbunătățirea condițiilor navigabile pe Dunăre. Și, nu în ultimul rând, finalizarea liniilor de transport a energiei electrice necesare în scopul racordării la sistemul energetic național și evacuarea energiei electrice rezultate din producția acestor două unități. Proiectele celelalte știm că sunt în curs, desfășurate de diferite agenții ale statului./atataru/ Proiectele celelalte știm că sunt în curs, desfășurate de diferite agenții ale statului. Într-adevăr, acesta este un proiect care necesită o coordonare amplă și un proiect național /.../.
Daniela Petrican: Și cât poate dura implementarea efectivă, dezvoltarea practică a acestui proiect?
Cosmin Ghiță: Vreau în primul rând să vă spun că Nuclearelectrica a reînceput acest proiect la finele anului 2021, prin semnarea primului contract cu Candu Energy, producătorul original al tehnologiei CANDU pentru servicii de inginerie, pentru elaborarea și actualizarea documentației necesare pentru inițierea proiectului, dezvoltarea noilor standarde față de care le obținem, evaluarea structurilor, care sunt deja construite, toată lumea le știe când trece pe lângă mare, și am obținut o scrisoare de confort din partea CNCAN-ului și termenul de finalizare a acestei etape este al doilea trimestru al anului acesta. O dată cu...
Cătălin Cîrnu: Sper să nu greșesc, aș vrea doar o confirmare, scuze. Primul reactor a fost inaugurat în '96, 1996?
Cosmin Ghiță: Da. Primul reactor a fost pus în funcțiune în decembrie 1996, Unitatea 1, iar Unitatea 2 în 2008.
Daniela Petrican: Ce urmează acum, nu știu, ce presupun activitățile aferente etapei a doua a proiectului? Cât de complexă este partea tehnică a lucrărilor?
Cosmin Ghiță: Următoarea parte a proiectului, etapa doi, cum o numim noi, și care are o durată aproximativă de 30 de luni, constă în structurarea și contractarea finanțării, dezvoltarea ingineriei critice pentru proiect, finalizarea întregului lanț de aprovizionare pentru proiect, securizarea și comenzi date pentru repere cu ciclu lung de fabricație și obținerea autorizației finale de construcție, de fapt, autorizație de securitate nucleară din partea CNCAN și a tuturor aprobărilor și opinia Comisiei Europene. Avem preliminar, am luat o Scrisoare Confort din partea CNCAN, mergem înainte, la finele acestei faze vom vedea mobilizarea efectivă de șantier.
Cătălin Cîrnu: Știm toate întâmplările, din Europa cel puțin, tragedia de la Cernobîl întâmplată în '86, iară sper să nu greșesc, și tocmai de aceea vrem să aflăm cât de sigură este exploatarea centralei de la Cernavodă.
Cosmin Ghiță: În primul rând, vreau să vă spun că România respectă cele mai înalte standarde din industria nucleară și este apreciată la nivel internațional. Centrala Nucleară de la Cernavodă este una dintre cele mai sigure și cele mai performante centrale, Unitatea 2 fiind cotată mai mulți ani la rând pe locul I și Unitatea 1 pe locul III ca factori de producție de mai multe reviste de specialitate - asta vorbim dintr-un areal de peste 440 de centrale. Ca parte de reglementare și de securitate nucleară și siguranță în exploatare este cea mai reglementată industrie. CNE Cernavodă este constant evaluată de organizații și agenții internaționale, organisme internaționale ca World Association of Nuclear Operators (WANO), Euratom, ESA şi, bineînțeles, și CNCAN şi ISU și reconfirmată tot timpul că respectă standarde de excelență.
Daniela Petrican: Ce beneficii poate aduce acest proiect clienților din România? Va deveni mai accesibilă energia electrică pentru consumatori, cel puțin în materie de prețuri?
Cosmin Ghiţă: Dacă ne uităm la costurile astăzi la prețurile energiei electrice, cât și la necesitatea de decarbonizare, energia nucleară reprezintă o soluție clară pentru a avea electricitate disponibilă 24/7. Are un cost mediu mult mai scăzut decât alte tipuri de producție de energie electrică dispecializabilă și care poate și poluează, având în vedere și prețurile pe care astăzi le vedem la gaz și care au aruncat în aer piața europeană de electricitate și, bineînțeles, reprezintă o stabilitate în sistemul energetic național, reușind într-un nou mix energetic, cu energie curată și mai accesibilă din punct de vedere al costurilor, aceasta reprezintă un fel de bază de coloană vertebrală față de care se poate complementa foarte bine cu alte surse de energie electrică și să se creeze și să permită sistemului energetic național și să se formeze, să aibă loc o formare a unui mix energetic curat și accesibil întregii populații. Totodată, trebuie să menționăm că vorbim și de independență energetică. Energia nucleară nu depinde de factor meteo, în această tehnologie bineînțeles nu depindem de acces la conducte de gaz sau alte chestiuni de acest mod. Este... Și poate funcționa, are un factor de capacitate peste 85% - în România am trecut peste 94%./avladucu/atataru
Cătălin Cîrnu: Domnule director, două întrebări-fulger, venite de la ascultătorii noștri: de unde aducem apă grea, mai ales că nu mai funcționează combinatul din Mehedinți, parcă, de lângă Drobeta Turnu Severin?
Cosmin Ghiţă: În momentul de față există stocuri care sunt calculate și agregate cu ANRSPS. Nu pot să intru exact în cifre, pentru că acestea sunt clasificate, însă la momentul de față avem suficiente stocuri cât să putem asigura funcționarea și prima încărcare, după cum am menționat, acest lucru fiind chiar prevăzut în acordul de sprijin cu statul român. Suplimentar față de acest lucru, vreau să vă menționez că avem în curs de derulare la Cernavodă proiectul instalației de detritiere, care folosește tehnologie de la ICSI Râmnicu Vâlcea, tehnologie românească. Această instalație de detritiere practic ne ajută să reciclăm apă grea. Apa grea, după ce este utilizată, ea dobândește tritiu. Prin extragerea tritiului, se poate permite într-o anumită capacitate o nouă utilizare a acesteia.
Daniela Petrican: Și mai avem încă o întrebare de la un ascultător: cât de mari sunt costurile pentru deșeurile nucleare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă și, bineînțeles, cine le suportă?
Cosmin Ghiţă: În momentul de față ele fac parte din baza noastră de costuri. Noi plătim o taxă către Agenția Națională de Deșeuri Radioactive, ANDR. Prin intermediul acestei taxe se constituie un fond de ani de zile, pentru care această taxă are o cotație la fiecare Megawatt-oră produs. Acest fond, care este gestionat de ANDR, practic, finanțează managementul și depozitare a deșeurilor radioactive finale, cât și, după finalizarea operării centralei, dezafectarea acesteia.
Cătălin Cîrnu: Da. Mergem înainte, cu speranța că vom ajunge și la independența energetică. Mult succes și mulțumim pentru informații!
Cosmin Ghiţă: Vă mulţumesc!