Dezbatere RRA: Referendum pentru revizuirea Constituţiei

Referendum pentru revizuirea Constituţiei: 6 şi 7 octombrie 2018. Dezbatere - Realizator: Ianna Ioniţă - Bun găsit, stimaţi ascultători. Pe 6 şi 7 octombrie suntem chemaţi la referendum. Întrebarea la care trebuie să răspundem ci Da sau Nu este: "Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de parlament?" Articolul din Constituţie pe care parlamentul îşi propune să îl revizuiască este articolul 48, care spune că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egaitatea acestoar şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor. Mai exact, parlamentul a propus ca sintagma "între soţi" să fie înlocuită cu "între un bărbat şi o femeie". Şia supra acestui lucru suntem chemaţi să ne pronunţăm. Emisiunea noastră de astăzi este transmisă pe toate canalele Radio România, iar invitaţii noştri sunt: senatorul PSD Titus Corlăţean, bine aţi venit la Radio!
Titus Corlăţean: Bună ziua.
Realizator: Deputatul PNL Florica Cherecheş.
Florica Cherecheş: Bună ziua.
Realizator: Senatorul UDMR László Attila.
László Attila: Bună ziua. Mulţumesc pentru invitaţie.
Realizator: Deputatul PMP Petru Movilă.
Petru Movilă: Bună ziua.
Realizator: Şi domnul senator USR Vlad Alexandrescu.
Vlad Alexandrescu: Sărut mâna.
Realizator: Aşadar, de ce era nevoie de acest referendum şi cât de simplă este întrebarea pentru oamenii obişnuiţi care nu au timp să se informeze foarte tare? Domnul Corlăţean?
Titus Corlăţean: Aţi spus că parlamentul a decis. Parlamentul a decis această formă a legi de revizuire, dar a decis la solicitarea a trei milioane de cetăţeni români care au solicitat în scris o petiţie care nu are precedent şi era corect, din punctul de vedere al oamenilor politici cărora li se reporşează adesea că nu-i ascultă pe oameni, să ascultăm, să avem această dezbatere democratică în parlament şi să garantăm dreptul cetăţenilor de se pronunţa. În al doilea rând, de ce acest referendum? Pentru că am fost şi suntem o ţară creştină şi împărtăşim, cei mai mulţi dintre noi, nu toţi şi respectăm şi opţiunie celorlalţi din societate. Suntem cu toţii cetăţeni, dar noi credem - şi eu personal cred cu tărie - că fundamentul creştin al României, aşa cum a fost cazul şi în Polonia, şi în Ungaria, şi în Croaţia, şi în Slovenia, şi în statele baltice - deschid o paranteză: foarte interesant, state care au fost comuniste, am închis paranteza - şi care, după descoperirea libertăţii, au luptat pentru fundamentul creştin, care a avut de suferit în perioada comunită, să ştim şi noi să facem ceea ce este de făcut, pentru a păstra acest fundament.
Realizator: Haideţi să vedem şi ce spun ceilalţi invitaţi. Vă rog.
Florica Cherecheş: Acest referendum, organizarea lui, este o manifestare a suveranităţii poporului, care este consfinţită de Constituţia României, în art. 2 din Constituţie, pentru că este o iniţiativă pornită de la cetăţeni, cetăţeni care sunt ei înşişi plătitori de taxe şi impozite, pentru că ştim că acum se vehiculează în spaţiul public că banii aştia se puteau folosi la alte lucrări de infrastructură sau mai ştiu eu ce.
Realizator: Şi se puteau folosi?
Florica Cherecheş: Dacă aceşti cetăţeni au cerut organizarea unui referendum pentru a defini instituţia căsătoriei în modul pe care dvs tocmai l-aţi menţionat, atunci aceşti bani nu se pot folosi pentru altceva decât pentru acest scop.
Realizator: Credeţi că dacă şase milioane de români semnează să se facă autostrăzi şi să se facă un referendum ca să grăbească acest lucru, se va face referendumul pe acea temă? Sau pentru şcoli?
Florica Cherecheş: Bine, atunci când cetăţenii solicită ceva, parlamentul votează o lege care trebuie dezbătută sau nu. În cazul acesta, rezultatul referendumului va fi transpus imediat în Constituţie. În cazul în care este un referendum consultativ, acela ajunge în dezbaterea parlamentului. Şi atunci problema respectivă trebuie luată în considerare cu toată seriozitatea.
Vlad Alexandrescu: Eu aş pune problema puţin altfel. În primul rând, nu cred că parlamentul este o cutie de scrisori. Cred că, ca aleşi ai poporului, avem obligaţia, nu numai posibilitatea de a ne pronunţa pe oportunitate. De aceea, legea prevede că parlamentul trebuie să dea un vot pentru declanşarea unui referendum sau nu. În momentul de faţă, ce constat eu este că nu există căsătorie între persoane de acelaşi sex în România. Mai mult decât atât, Codul Civil interzice în mod expres acest lucru. Mai mult decât atât, şi nu s-a spus şi aş vrea să o spun aici, la Radio România Actualităţi, există o decizie a Curţii Constituţionale, 580 din 2016, care constată explicit că înţelesul sintagmei 'între soţi', aşa cum apare în Codul Civil, se referă la persoane de sex biologic diferit. Prin urmare, dacă prin absurd ar exista o persoană care ar promova o lege de modificare a Codului Civil în sensul de a face ca două persoane de acelaşi sex biologic să se poată căsători, Curtea Constituţională ar constata neconstituţionalitatea acestei legi ipotetice./cpodea/gioan/ La ce asistăm în momentul de faţă? Asistăm la un exerciţiu total inoportun, care nu are nicio legătură cu ceea ce se face în România şi ceea ce s-ar putea face în România şi cred că ar fi fost datoria parlamentarilor să arate acest lucru, nu să arunce pe geam o sumă de 40 de milioane, din câte am înţeles, 40 de milioane de lei, pentru nimic.
Realizator: Domnul Petru Movilă.
Petru Movilă: Da, eu nu cred că aruncăm banii pentru nimic, pentru că e solicitarea a trei milioane de oameni, ONG-uri, a bisericilor creştine legale cunoscute din România. Eu sunt creştin ortodocşi, colegii mei, sigur, şi ei au confesiunile lor, fac parte dintr-o biserică. Însă începutul discuţiilor despre modificarea Constituţiei şi despre căsătorie în România a pornit în anii precedenţi în parlament, când au fost iniţiative legislative în sensul modificării Codului Civil privind acceptarea căsătoriei între persoane de acelaşi gen. Amintiţi-vă că au fost asemenea proiecte de lege. Un fost coleg, Remus Cernea, chiar a fost foarte energic susţinător. Ca urmare a acestor demersuri, biserica ortodoxă şi biserica romano-catolică şi celelalte, probabil, s-au sesizat, oamenii... Pentru că noi vorbim despre iniţiativa acestui referendum de la Coaliţia pentru Familie şi de la bisericile din România care susţin acest demers. Nu este nicio iniţiativă politică, nu este nici monopolul unui partid, este un demers a trei milioane de români şi biserici creştine din România, care au solicitat parlamentului o decizie în acest sens. Şi tocmai de aceea parlamentul a votat acest proiect de lege, Partidul Mişcarea Populară l-a votat. Vom merge la oameni, la cetăţeni, să se exprime prin vot şi Constituţia, chiar dacă, facem această menţiune, nu era nevoie explicit de această modificare, pentru că avem legi subsecvente, ca o măsură de siguranţă, de stabilitate, biserica, Coaliţia pentru Familie, milioane de români au venit să ceară această modificare, care are precedent, nu suntem singura ţară care are explicit sau vom avea în Constituţie explicit faptul că e o căsătorie între bărbat şi femeie.
Realizator: Domnule Petru Movilă, dacă îmi permiteţi, în momentul în care vorbim de legi, vorbim de un mesaj raţional. În momentul în care vorbim de religie şi de credinţă, toţi suntem creştini, şi eu sunt creştină, vorbim şi de un mesaj emoţional.
Titus Corlăţean: Vă dau o informaţie, toate normele juridice au fost precedate, şi vă va spune orice profesor de drept, de normele moralei, ale moralei sociale şi, atunci când au căpătat o masă critică, ele au fost codificate în legi./aboboc/gioan/ Ceea ce se întâmplă în clipa de faţă, pe baza unor valori fundamentale ale societăţii româneşti, cetăţenii României cer codificarea în Constituţia României a acestei definiţii a căsătoriei între bărbat şi femeie. E logica normală, nu e nimic nedemocratic şi, apropo, e competenţa noastră naţională, nu competenţă comunitară, nu UE adoptă aceste legi, ci este competenţa noastră.
Vlad Alexandrescu: Dacă biserica ar veni cu o iniţiativă de interzicere a întreruperilor de sarcină, pentru că şi asta e o credinţă creştină, tot aşa, am întreba poporul? Deci, întrebarea este unde se opreşte libertatea interioară...
-: /.../
Realizator: O să vă rugăm să vorbim pe rând pentru că nu se aude...
Petru Movilă: Nu, dar referendumul este la cetăţeni, nu la biserici. Trebuie să facem o diferenţă, cei care participă la vot sunt cetăţenii români, nu sunt capii bisericii, predicatori, preoţi ş.a.m.d..
Realizator: O să revenim la implicarea bisericii în acest referendum. Să-i dăm cuvântul şi domnului de la UDMR, domnul László Attila.
László Attila: Îmi pare bine că am ajuns în această etapă, pentru că totuşi este un proces democratic pe care trebuie să-l respectăm. Sunt trei milioane de cetăţeni care au semnat, au demarat această procedură. Eu m-aş bucura dacă am avea chiar referendum în teme care ar trebui sau am avea obligaţia de a ne ocupa. Dvs aţi atins problema infrastructurii, dar mai sunt câteva teme dacă ne uităm la societatea noastră, ce să facem cu oamenii în vârstă sau alte probleme din sănătate...
Realizator: Ce să facem cu drogurile şi alte probleme...
László Attila: ... cu drogurile ş.a.m.d., dar bineînţeles că este binevenită o astfel de discuţie şi trebuie să o respectăm. Acesta a fost motivul pentru care şi noi la rândul nostru am adoptat această poziţie şi marea majoritate a colegilor mei au votat această lege şi vrem ca această procedură să fie finalizată prin votul de la referendum. Rezultatul îl vom vedea...
Realizator: Nu împarte societatea românească şi mai mult acest demers? Cine se va folosi de împărţirea aceasta pe care o generează?
Titus Corlăţean: În primul rând că e o iniţiativă civică, să rămână foarte clar. A provenit de la cetăţeni, Coaliţia pentru Familie, ONG-uri, biserici, n-are nici o treabă cu iniţiative politice. În al doilea rând, gradul de favorabilitate în societatea românească pentru această propunere este pe toate măsurătorile sociologice undeva între 82-85-90%. Nu văd care este...
Realizator: Cine a făcut aceste măsurători, domnule Corlăţean?
Titus Corlăţean: Păi, sunt cei care l-au şi publicat, că nu l-au făcut politicienii, l-au făcut institutele de cercetare sociologică. Pe de altă parte, e totuşi o nuanţă. Temele pe care le-aţi menţionat, infrastructură, situaţia altor categorii sociale sunt teme importante, dar trebuie să facem o diferenţă între ceea ce ar putea fi, de exemplu, referendum consultativ al populaţiei şi referendum pe chestiuni care sunt în Constituţie, sunt chestiuni constituţionale şi care sunt supuse revizuirii. Tema autostrăzii e importantă, dar nu e o temă de referendum constituţional.
Vlad Alexandrescu: Nu. În schimb, tema pe care o altă iniţiativă cetăţenească a adus-o în spaţiul public şi pentru care a obţinut un milion de semnături, "Fără condamnaţi penal în funcţii publice"...
Titus Corlăţean: Nu, aţi spus "Fără penali", atenţie, vă jucaţi cu cuvintele!
Vlad Alexandrescu: Fără condmnaţi penal în funcţii publice... Vă rog să mă lăsaţi să continuu. Spre deosebire de această temă, a referendumului despre căsătorie, care, cum spuneam mai devreme, nu are nici o existenţă în România şi nici nu poate avea nici o existenţă în România, mi se pare într-adevăr o temă de oportunitate politică, pentru că România este condusă de condamnaţi penal. Domnule Corlăţean, noi am venit cu un milion de voturi...
Titus Corlăţean: Minţindu-i pe oameni, pentru că aţi spus "Fără penali"...
Vlad Alexandrescu: În parlament... Lăsaţi-mă să termin...
Realizator: Vă propun să ne întoarcem la referendumul despre familie, pentru că despre referendumul despre familie vorbim...
-: /.../
Realizator: Dacă vorbim toţi, nu ne mai înţelegem.
Petru Movilă: Avem un precendent cu referendumul. Vreau, dacă-mi permiteţi...
Realizator: Da, domnule Petru Movilă.
Petru Movilă: Avem un precedent cu referendumul privind reducerea numărului de parlamentari, despre care parlamentul trebuia să se pronunţe. Sigur, a fost un referendum iniţiat la momentul acela de preşedintele Traian Băsescu. Însă, să ne întoarcem la tema despre care vorbim. Vrem, nu vrem, parlamentul trebuie să respecte solicitările populaţiei, când trei milioane de oameni sau când a fost un parlament consultativ...
Realizator: Va împărţi acest referendum societatea?
Vlad Alexandrescu: Categoric, da.
Petru Movilă: Din punct de vedere al creştinilor din România, nu cred că nu. Singura împărţire va fi probabil va fi în ceea ce priveşte o anumită toleranţă faţă de cel de lângă tine, o toleranţă personală, o toleranţă minimală, nu toleranţă publică instituţională.
Realizator: Domnule Petru Movilă, vă rog să-i daţi cuvântul domnului László Attila.
László Attila: Am crezut că nu mai avem ocazia să vă răspundem la întrebarea pusă. Da, există acest risc, ca să polarizăm societatea, ca să închidem urechile la părerea tuturor. Acesta este motivul pentru care, după o lungă dezbatere din grupurile parlamentare, respectiv în forurile noastre, am luat această decizie. Dar avem obligaţia să facem toate demersurile să nu ajungem la o polarizare a societăţii sau a comunităţii noastre. Acesta este motivul pentru care, chiar în cunoştinţa rezultatelor acestor studii, şi trebuie să ocnfirm ceea ce a spus domnul senator Corlăţean, da, marea majoritate sau majoritatea covârşitoare a comunităţii noastre este de acord cu această problemă, dar tot mai este un procent extrem de mic care are altă părere, motiv pentru care şi noi, la rândul nostru, am adoptat această poziţie, toată lumea să voteze după conştiinţa proprie în Senat, respectiv acesta este şi mesajul pe care o să-l transmitem conaţionalilor noştri, în sensul să participe la acest vot, la acest referendum şi toată lumea să voteze aşa cum doreşte, dar să-şi exprime punctul de vedere.
Realizator: De la PNL, doamna Florica Chereche? dorea să intervină.
Florica Chereche?: Cred că este o manifestare a democraţiei faptul că fiecare partid politic cere participarea cetăţenilor la vot. A solicita boicotarea votului, după părerea mea, este o mare greşeală, pentru că noi nu putem astăzi să cerem să nu vină la vot, mâine să cerem să vină la vot, totuşi, cetăţenii au dreptul să meargă la vot şi este şi o obligaţie etică. Dar aş vrea să răspund şi la întrebarea dvs, dacă acest referendum va dezbina./dstanesc/ Şi aş vrea să vă reamintesc contextul în care a apărut această iniţiativă. În 2015, când toată ţara vuia de scandalul din jurul unei familii de români, familia Botnariu, care şi-a pierdut copiii, au fost luaţi de sistemul de protecţie socială din Norvegia şi inclusiv cea mai mare cruzime a fost să smulgi din braţele unei mame, de la sânul mamei, un bebeluş de cinci luni. Eu am patru copii şi eu ştiu ce înseamnă şi ce durere sfâşietoare poate să fie asta. Şi cu această ocazie, toată societatea - şi atunci a fost prima dată când am văzut o unitate extraordinară a cetăţenilor, a bisericilor. E un fenomen fără precedent, în care toată societatea să vină împreună.
Realizator: Doamnă Cherecheş, ce aţi face dacă aţi avea un copil diferit? Nu spun un copil homosexual. Cum aţi reacţiona dvs ca mamă?
Florica Cherecheş: Aici este o altă problemă. În momentul în care un copil este homosexual, ce înseamnă copil homosexual, până la urmă?
Realizator: Un copil îţi este copil şi când are 30 de ani. Dacă dvs sunteţi mamă şi aveţi un copil diferit.
Florica Cherecheş: Un copil în momentul în care se naşte ştii precis ce este, este băiat sau este fată. Că uneori un băiat care are o soră se joacă cu păpuşile sau fetiţa se joacă cu maşinile este cu totul şi cu totul altceva. Dar aceşti copii se nasc cu anumite abilităţi, cumva care ţin de specificul faptului că sunt băieţi sau sunt fete. La un moment dat, dacă ei aleg să îşi trăiască viaţa într-un alt mod este problema lor, este alegerea lor. Aici noi nu vorbim despre oamenii pe care îi condamnăm sau mai ştiu eu ce, le criticăm în societate.
Realizator: În societate...
Florica Cherecheş: Din păcate, da, pentru că există persoane şi de o parte şi de alta care aţâţă şi care încearcă să dezbine, şi cred că acest lucru este foarte greşit. Adică, dacă ni se cere să fim toleranţi, trebuie să se respecte această cerinţă şi din partea minorităţii, că totuşi vorbim despre o minoritate care solicită drepturi pe care vedem că le-am obţinut.
Realizator: Ce aţi sfătui-o pe mama aceea? pentru că aţi dat exemplu că aţi fost foarte impresionată de familia aceea. Ce aţi sfătui-o pe mama care are un copil diferit, un tânăr diferit?
Florica Cherecheş: Orice mamă va încerca să fie aproape de copilul ei întotdeauna, în orice situaţie. Eu nu cred că la un moment dat apare aşa, din senin, un 'copil' de 30 de ani care îi spune mamei 'mamă, sunt homosexual', deci nu cred să fie astfel de situaţii.
Realizator: Domnule Corlăţean, ce aţi face?
Titus Corlăţean: Lucrurile astea nu apar aşa. Apar, de exemplu, printr-un proces de educaţie şi, spun eu, manipulare care a început să existe şi în România. Încă în manualele alternative de clasa a III-a pe care acum le descoperim şi n-am avut, eu personal, nu am avut habar, sunt citate cu fotografii foarte frumoase, colorate, pentru copii, manuale alternative în care se dă exemplul melcilor şi râmelor "care se împerechează" - şi se vorbeşte ce înseamnă hermafroditism, la copiii de clasa a III-a, şi că, în definitiv, şi băieţii şi fetele pot proceda la fel, ce contează fata sau băiatul. Scuzaţi-mă, un astfel de proces de educaţie care loveşte în copiii vulnerabili, bineînţeles, care n-au discernământ, când apuci să îi educi în spiritul ăsta anticreştin, în mod evident riscă să producă rezultate. De asta, procesul de educaţie trebuie să se bazeze pe nişte valori pe care societatea el consideră fundamentale. Părinţii trebuie să fie veghetori, pentru că altfel riscăm să avem tot felul de deviaţii. Sexul biologic este foarte clar. Şi ca să închei discuţia pe care aţi avut-o puţin mai devreme, scuzaţi-mă, unii tot stimulează confuzii şi manipulează, aici nu vorbim de familie, de redefinirea familiei, relaţiilor de familie. Lucrurile sunt foarte clare şi în societatea românească de foarte mulţi ani, din '91. Art. 26 din Constituţie garantează şi ocroteşte toate tipurile de relaţii private, intime, de familie, ce se întâmplă în privat, ce se întâmplă chiar şi în stradă, inclusiv cu familiile monoparentale, care au fost şi vor continua să rămână protejate şi copiii din afara căsătoriei şi orientările homosexuale, care au deplină şi orientările homosexuale care au deplină libertate. Aici vorbim de cu totul altceva: definiţia căsătoriei. Această instituţie de drept public este până la urmă opţiunea larg majoritară care trebuie exprimată: încotro dorim să definim constituţional. Este dreptul suveran al cetăţenilor să decidă.
Petru Movilă: Ce este important, că modificarea Constituţiei în sensul legii din parlament nu modifică, nu îngrădeşte în niciun fel dreptul celor care au anumite probleme privind definirea familiei, privind comportamentul sexual. Practic, nu se aduce nicio atingere în dreptul acestor minorităţi. Deci să fie foarte clar: redefinirea familiei în Constituţie nu vine în niciun fel să modifice nici Codul Penal, nici Codul Civil, pe aceste drepturi. Şi este important de precizat acest lucru pentru toţi ascultătorii. Doar vine şi Constituţia, în baza căreia s-au creat şi celelalte legi şi Codul Civil şi Codul Penal, dar se corelează ca denumire. Uitaţi-vă, în art. 258 din Codul Civil este preluare de text motamos din Constituţie privind familia. Nimic spectaculos pe această temă.
Vlad Alexandrescu: Eu cred că în acest an de Centenar noi nu aveam nevoie de acest referendum, care este profund /.../ În primul rând că împarte cetăţenii României în cetăţeni de gradul I, care se pot căsători, şi cetăţeni de gradul II, care nu se pot căsători şi asta prin Constituţie. De ce este nevoie să duci acest lucru în Constituţie?
Realizator: Dacă ar fi rămas între soţi, s-ar fi putut căsători?
Vlad Alexandrescu: Nu s-ar fi putut căsători, după cum spuneam mai devreme, există Codul Civil, există o decizie a Curţii Constituţionale care spune că ar fi neconstituţională orice modificare pe acest punct. Eu întreb un lucru: de ce este nevoie de dus acest lucru în Constituţie? Eu înţeleg, la o adică, nu aş fi de acord, aş înţelege demersul contrar: să consulţi poporul dacă doreşti să modifici Codul Civil, da?, dacă doreşti să introduci căsătoria unor persoane de acelaşi sex, dar de ce să consulţi poporul ca să introduci ceva care există deja? Să o duci la nivelul Constituţiei - mi se pare foarte grav, pentru că acest demers este clar că este orientat împotriva unei minorităţi şi asta nu am să obosesc să o spun, este orientat împotriva unei minorităţi care a fost extrem de oprimată şi în timpul comunismului, să ne reamintim că a existat faimosul art. 200 care băga toţi minoritarii sexuali în puşcărie şi îi făcea vulnerabili şi la şantajul Securităţii din acest motiv, şi încă foarte mulţi homosexuali au colaborarea cu Securitatea, pentru că erau şantajaţi că altfel vor fi băaţi în puşcărie pe motive de moravuri şi în acelaşi timp, deci, iată, ei şi-au câştigat libertatea sexuală foarte târziu. Acum vine acest referendum să le spună că ei sunt altfel de cetăţeni şi că nu vor avea niciodată acest drept în România, pe care oricum nu îl au, dar vine să le-o spună răspicat printr-o modificare a Constituţiei şi în afară de asta, ceea ce mi se pare totuşi foarte grav, este că atacă o problemă extrem de sensibilă în România, care este problema familiei. Degeaba spuneţi că nu este despre familie, este despre familie, pentru că articolul complet din Constituţie spune: familia în România se întemeiază pe căsătoria dintre soţi, deci este vorba de întemeierea familiei, este despre familie şi o dată ce intrăm în această problemă a familiei sunt 100 de lucruri care sunt actuale în momentul de faţă, este sărăcia familiilor, este dezbinarea, este violenţa domestică, este destrămarea familiilor prin plecarea prin Occident, este abandonul şcolar. Acest referendum nu vine să răspundă la niciuna dintre aceste probleme, vine să răspundă la o falsă problemă, aruncând oprobiul public asupra unei categorii de oameni.
Realizator: Doamna Cherecheş dorea să intervină.
Florica Cherecheş: Da, cu tot respectul pentru dvs., domnule senator, toţi cetăţenii României astăzi au dreptul de a încheia o căsătorie, fără niciun fel de discriminare. A încheia o căsătorie nu înseamnă că cineva care are o anumită orientare sexuală are sau nu are dreptul. Toţi au dreptul, în condiţiile prevăzute de lege, adică să fie majori, să nu fie alienat mental, să nu se căsătorească cu o rudă, să se căsătorească cu o persoană de sex opus, deci asta prevede căsătoria, încheierea căsătoriei.
-: Ce se va schimba? Mâine ce se va întâmpla schimbat?
Florica Cherecheş: Este o protecţie în ceea ce priveşte încheierea căsătoriei în România.
-: De ce e nevoie de această protecţie?
Florica Cherecheş: Este foarte mare nevoie.
Titus Corlăţean: Pentru că o ordonanţă de urgenţă a unui guvern Cioloş II ipotetică ar putea să schimbe într-o singură noapte Codul Civil, printr-o ordonanţă de urgenţă, iar decizia Curţii Constituţionale, dacă e să fim corecţi până la capăt, la care faceţi referire, nu se referea la tot sensul, la toate ipotezele de soţi, ci la o chestiune extrem de specifică, sectorială, într-o speţă respectivă, deci să nu amestecăm lucrurile. Şi doi la mână: haideţi, dacă tot vorbim de dreptul la căsătorie ca drept fundamental, da, este confirmat, consfinţit şi de Constituţia României şi de alte Constituţii, şi de tratatele internaţionale şi vă dau un singur articol ca să ne lămurim de ceva care face parte din corpul de constituţionalitate şi din dreptul intern românesc, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 12, care spune foarte clar: dreptul la căsătorie, începând cu vârsta stabilită prin lege bărbatul şi femeia - subliniez: bărbatul şi femeie, nu alte variaţiuni, au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie, confom legislaţiei naţionale punct, deci statul are acest drept suveran de a stabili prin legislaţia naţională ce fel de tip de căsătorie, iar bărbatul şi femeia, nu alte variaţiuni, au acest drept de a-şi întemeia o familie prin căsătorie.
-: Asta se întâmplă în momentul de faţă în România. De ce era nevoie de/.../?
Titus Corlăţean: Pentru că presiunea este extrem de mare pe România şi din plan extern, şi din partea unora din interior şi ambasade pentru a schimba legislaţia românească.
-: Şi ne e frică de această presiune?
Titus Corlăţean: Iar 3 milioane de cetăţeni români ne-au cerut să fim respectuoşi faţă de voinţa lor şi să organizăm acel referendum.
Realizator: Haideţi să nu vorbim simultan, că nu ne mai înţelegem.
-: Nu vorbim de frică.
-: Ba de frică vorbim, că înţeleg că nu se poate, dar ne e frică...
Realizator: Permiteţi-i şi domnului László Attila să-şi spună punctul de vedere.
László Attila: Nu am nimic de comentat. Practic, este o clarificare, chiar dacă ne-am exprimat punctul de vedere că nu este una completă şi mai sunt o serie de elemente care trebuie să le clarificăm în legislaţia familie şi a Codului Civil. Mă rog, s-a atins în cursul dezbaterii şi problema familiilor monoparentale, s-au dezbătut inclusiv relaţiile de concubinaj şi problemele cu care se confruntă aceşti oameni. Este un pas înainte, 3 milioane de cetăteni au semnat în favoarea acestei iniţiative şi este procedură democratică.
Titus Corlăţean: Şi au fost şi maghiari. Au fost maghiari destui care au semnat.
László Attila: Şi atunci haideţi să derulăm acest proces, după care avem obligaţie, noi parlamentul, ca să facem şi paşii următori să clarificăm celelalte aspecte.
Florica Cherecheş: Parlamentul nu a fost chemat să se pronunţe asupra fondului problemei, dacă suntem de acord cu un fel sau altul de căsătorie. Parlamentul a fost chemat să organizeze, să dea o lege de organizare a referendumului.
Titus Corlăţean: Să declanşeze procedura/.../
Florica Cherecheş: Practic, cetăţenii vor fi cei care îşi vor spune cuvântul şi participarea lor şi votul pe care îl vor da pentru acest referendum.