Declarații de presă: Premierul V. Dăncilă și președintele PE, A.Tajani

VIDEO: Declarații comune de presă ale premierului Viorica Dăncilă cu președintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

-: Bună seara. Vă mulţumesc frumos pentru prezenţă. Din păcate, suntem puţin în întârziere, deci va trebui totuşi să încercaţi să înţelegeţi că nu va mai dura conferinţa de presă cât era prevăzut. Mai întâi dau cuvântul domnului preşedinte al Parlamentului, domnul Tajani, şi apoi doamnei prim-ministru, şi sper să avem timp şi pentru câteva întrebări.

Antonio Tajani: Stimaţi jurnalişti, întâi de toate vreau să subliniez sprijinul Parlamentului European pentru preşedinţia României şi, aşa cum am avut ocazia să o spun şi în cadrul întâlnirilor noastre bilaterale, trebuie să se muncească din greu ca să se ajungă la o soluţie în ceea ce priveşte pachetul asupra migraţiei. Reforma de la Dublin este o prioritate pentru Parlamentul European. Parlamentul European îşi doreşte foarte mult să ajungă la un acord cu statele membre în ceea ce priveşte pachetul imigaţiei. Trebuie să facem mai multe. Soluţia se află în mâinile Consiliului şi de aceea noi încercăm cât mai mult să colaborăm cu preşedinţia României. Pentru noi, este foarte important, cum spuneam. Celălalt punct important: Brexitul, alegerile europene. Este indispensabil pentru noi să se ajungă la un rezultat la nivel legislativ asupra dosarelor celor mai fierbinţi. Trebuie să trimitem mesaje corecte cetăţenilor europeni înainte de alegerile europene, iar în ceea ce priveşte bugetul ne dorim să existe un vot asupra cadrului financiar. Ştim că nu este uşor, dar pentru noi este, cum spuneam, deosebit de important. Cadrul financiar multianual va demonstra că noi suntem angajaţi să găsim cele mai bune soluţii pentru a răspunde aşteptărilor cetăţenilor. Soluţii în ceea ce priveşte imigraţia, şomajul în rândul tinerilor, lupta împotriva terorismului, şomajul în general şi apărarea graniţelor noastre. Pentru noi acestea sunt punctele-cheie. Şi exprimăm tot sprijinul pentru preşedinţia României, contăm pe sprijinul preşedinţiei pentru a ne ajuta cu aceste dosare foarte importante. Vă mulţumesc. Dnă prim-ministru, aveţi cuvântul.

Viorica Dăncilă: Vreau să mulţumesc preşedintelui Antonio Tanjani şi întreg Parlamentului European pentru ospitalitatea cu care am fost primită la Strasbourg pentru a participa la sesiunea plenară de astăzi în cadrul căreia am prezentat viziunea noastră europeană, reflectată în programul de priorităţi al preşedinţiei României la Consiliul UE. În cadrul discuţiilor de astăzi am arătat că obiectivul central al preşedinţiei României la Consiliul UE este acela de a contribui la crearea unei Europe mai unite şi mai coezive. Aceasta este şi raţiunea pentru care am ales motto-ul preşedinţiei noastre 'coeziunea - valoare comună europeană'. Apreciez sprijinul exprimat de preşedintele Tajani în discuţiile pe care le-am avut faţă de acest obiectiv central al preşedinţiei noastre la Consiliul UE. Am fost de acord în dialogul nostru că fără o Europă unită, coezivă, nu putem spera să dăm răspunsurile necesare provocărilor actuale cu care se confruntă Uniunea şi să obţinem rezultate concrete pe care cetăţenii noştri le aşteaptă. Aşa cum s-a spus în cadrul reuniunii din Parlamentul European, avem 242 de dosare care aşteaptă un răspuns. Sunt dosare grele, sunt dosare care necesită consens şi sperăm ca, împreună cu Parlamentul European, împreună cu Comisia Europeană, să putem să finalizăm cât mai multe din dosarele aflate pe agenda europeană. În acelaşi timp, aşa cum a precizat preşedintele Parlamentului European, trebuie să dăm răspuns unor provocări cu care UE nu s-a întâlnit până în acest moment - şi mă refer la Brexit - dar în acelaşi timp, şi la viitorul UE post-Brexit şi un eveniment important în acest sens va fi summitul de la Sibiu, unde vom creiona împreună cu statele membre viitorul UE. Cadrul financiar multianual reprezintă o altă provocare, un dosar important, pentru care trebuie să facem paşi importanţi şi în acelaşi timp, o atenţie deosebită trebuie să o acordăm politicilor tradiţionale, mă refer la politica agricolă comună şi politica de coeziune, dar şi dosarelor legate de migraţie, politica de azil, terorism, politica de apărare, politica externă, care necesită un consens pe care sperăm să îl obţinem în cadrul Consiliului UE. România îşi va îndeplini îndatorirea de mediator imparţial şi facilitator de consens şi sperăm ca răspunsurile noastre să fie cât mai apropiate de cetăţenii europeni. Toate aceste provocări, care aşteaptă răspunsuri din partea noastră, închiderea cât mai multor dosare, vor trebui să se facă în prima parte a anului, pentru că, aşa cum ştiţi, în luna mai vor fi alegeri europarlamentare şi trebuie ca să ne concentrăm activitatea în prima parte a anului. Sperăm ca prin răspunsurile pe care le vom da, prin deciziile pe care le vom lua împreună, Uniunea Europeană să devină mai puternică şi în ceea ce priveşte rezultatele concrete pentru cetăţeni. Este important ca cetăţenii să poată percepe mai bine rezultatele tangibile şi valoarea adăugată a proiectului european, pentru că acest lucru este necesar, în contextul viitoarelor alegeri europene. În calitate de preşedinţie a Consiliului UE, suntem hotărâţi să avem un rol constructiv în identificarea împreună cu Parlamentul European a celor mai bune modalităţi de avansare a procesului de integrare europeană, urmărind în acelaşi timp o agendă pozitivă, consensuală şi aşa cum am subliniat anterior, orientată spre cetăţean.

Reporter: Robert /.../, "Calea Europeană", România. O întrebare pentru ambii înalţi oficiali. Domnule preşedinte Tajani, atât dumneavoastră, cât şi /.../ de la instituţiile Uniunii Europene aţi menţionat că aveţi aşteptări de la România să avanseze cât mai mult posibil negocierile pentru cadrul financiar multianual. În acest nou cadru financiar multianual se află şi un program denumit "Valori şi democraţie în Uniunea Europeană". Asupra lui şi asupra unor reguli privind îngheţarea plăţilor către ţările care nu respectă statul de drept veţi vota joi? Ce aşteptări concrete aveţi de la Preşedinţia română a Consiliului UE să avanseze negocierile privind cadrul financiar multianual pe această chestiune, ţinând cont de posibila opoziţie în Consiliu? Ungaria şi Polonia ar fi doar două state, ca exemplu, care pot bloca acest lucru. Şi pentru doamna prim-ministru: avansarea negocierilor în cadrul financiar multianual este o prioritate pentru România. În cadrul acestui cadru delimitat, să spunem, al preşedinţiei, ce poziţie va avea România în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene pe această temă, a îngheţării plăţilor către statele UE care nu respectă statul de drept sau îl pun în pericol? Mulţumesc frumos!

Antonio Tajani: /.../ cât mai repede, cadrul general, iar în ceea ce priveşte diferitele programe, sperăm să putem să le aprobăm înainte să aibă loc alegerile. Noi chiar insistăm în acest sens şi am încercat să dăm de înţeles Consiliului statelor membre că noi nu putem să ne permnitem să nu dăm răspunsuri cetăţenilor. Noi am făcut propuneri, propuneri cu cifre. Am cerut ca bugetul comunitar să crească de la 1% la 1,3% şi am pariat pe resursele proprii. Nu vrem să dezbatem pentru fiecare program în parte cu Consiliul ce ne interesează pe noi. Este adoptarea cadrului general, cadrul general plurianual, pentru că cum poţi să discuţi despre fondul, spre exemplu, pentru politica agricolă comună, cât timp este nesigur ce se va întâmnpla cu Regatul Unit, dar nu putem să discutăm despre programe individuale, deci nu pot să vă spun acum ce se va întâmpla cu poziţia Poloniei, a Ungariei sau a României. Nu dezbatem doar despre programe individuale.

Viorica Dăncilă: La acest moment, aceste aspecte sunt în curs de negociere în cadrul Consiliului. Noi trebuie să continuăm negocierile cu statele membre şi trebuie să luăm în considerare propunerile făcute de statele membre. În rest, este foarte important ca orice criterii legate de utilizarea fondurilor europene să fie clare, să fie transparente şi să vină în interesul beneficiarului direct al fondurilor europene. Cred că aceste aspecte trebuie avute în vedere şi aşa cum am menţionat anterior, preşedinţia rotativă trebuie să fie un mediator imparţial şi să aducă consens în rândul statelor membre.

Reporter: Sabina Iosub, ANTENA 3, România. Este o întrebare pentru dl preşedinte Tajani, dar şi pentru dna premier Viorica Dăncilă. Dle Tajani, săptămâna trecută, când aţi fost în România, spuneaţi că veţi face un apel către celelalte state membre în ceea ce priveşte problema Schengen. Ştim foarte bine că este vorba de un dublu standard, dar care se aplică la nivel european în această problemă atât Bulgariei, cât şi României, însă acelaşi dublu standard îl regăsim şi în alte situaţii. Ce puteti face dumneavoastră, ca preşedinte al Parlamentului European, astfel încât la nivelul UE să nu se mai simtă diferenţa între cetăţeni, având în vedere şi faptul că urmează alegeri europarlamentare atât de importante, aşa cum subliniaţi în urmă cu câteva minute? Dna premier Viorica Dăncilă, de asemenea, din poziţia pe care o deţineţi pe perioada acestor şase luni, cum veţi lupta dumneavoastră pentru eliminarea acestui standard dublu? Mulţumesc.

Antonio Tajani: Repet poziţia mea în favoarea intrării în Spaţiul Schengen a Bulgariei şi a României. Este un apel pe care l-am lansat în cadrul discursului meu oficial, pe care l-am pronunţat săptămâna trecută la Bucureşti. Am făcut acest lucru şi în conferinţa de presă. Eu nu m-am răzgândit. Pentru mine, Bulgaria şi România pot să intre fără nicio problemă în Spaţiul Schengen.
Viorica Dăncilă: După cum bine ştiţi, România îndeplineşte toate criteriile tehnice pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Încă din 2011, Comisia a subliniat acest aspect şi cred că ar trebui ca toate ţările să ia această decizie politică, tocmai pentru a da încredere în UE, a da încredere că nu există diferenţe între modul de abordare către diferite state. Eu cred în susţinerea dlui preşedinte Antonio Tajani, cred în susţinerea preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi cred că această decizie politică de aderare a României la Spaţiul Schengen este o decizie care trebuie luată până la finalul mandatului preşedinţiei României, cred că trebuie luată chiar până la alegerile europarlamentare, pentru că acest lucru ar da mai multă încredere în UE, ar arătă că nu există state de mâna întâi şi state de mâna a doua sau cetăţeni de mâna întâi şi cetăţeni de mâna a doua. Cred că este un act de dreptate care se face pentru cele două ţări şi cred că acest lucru trebuie făcut prin discuţiile, reluarea discuţiilor cu statele care se opun aderării României la spaţiul Schengen. Eu voi face acest demers, acest demers trebuie făcut şi de către preşedintele României, şi această discuţie cred că trebuie să aibă loc şi în Consiliul JAI.

Reporter, Andreea Ofiţeru, de la Hotnews: Doamnă prim-ministru voiam să vă întreb despre siguranţa cetăţenilor europeni şi, implicit, a celor români. Aţi vorbit în plenul Parlamentul despre siguranţa cetăţenilor din UE. Ce veţi face în privinţa aceasta în România, în privinţa legii recursului compensatoriu, în condiţiile în care opoziţia v-a cerut astăzi să retrageţi legea cu privire la acest lucru, şi asta vă întreb ţinând cont şi de faptul că în ultima perioadă au fost mai multe infracţiuni tocmai ale celor care au ieşit din puscării. Mulţumesc.

Viorica Dăncilă: După cum ştiţi, această lege a recursului compensatoriu a fost iniţiată de guvernul tehnocrat, condus de Dacian Cioloş şi cred că nu a fost o decizie inspirată la acel moment. Nu pot să vă dau un răspuns acum asupra a ceea ce voi face. Trebuie să mă întorc în ţară în seara aceasta. Mâine am să văd, am să mă întâlnesc cu ministrul justiţiei tocmai pentru a lua o decizie şi a vedea care sunt efectele, care au fost efectele acestei legi, implicaţiile pe care le-a avut astfel încât decizia noastră să reflecte realitatea existentă în România şi lucruri ca cele care s-au întâmplat să nu mai aibă loc. Nu pot în acest moment, nu sunt jurist, nu pot în acest moment să vin cu o decizie până nu vorbesc cu cei din domeniu, până nu vorbesc cu ministrul justiţiei.

-: Ultimele două întrebări succinte.

Reporter: Doamnă Dăncilă am o întrebare în ceea ce priveşte libertatea presei din România. Vedem tot mai multe dificultăţi în exercitarea acestei meserii pe teren, şi aş vrea să ştiu anul trecut, încă nu era guvernul dvs... microfonul s-a întrerupt, în orice caz era vorba atunci de un proiect de lege care să sancţioneze persoanele care ar da o imagine proastă României, deşi imaginea proastă nu a fost definită această formulă şi aş vrea să ştiu ce s-a întâmplat cu acest proiect de lege, suntem cu toţii curioşi să aflăm despre asta.

Viorica Dăncilă: Aţi vorbit de libertatea presei în România. În România libertatea presei există şi este foarte bine fundamentată. Acea lege aţi văzut că nu a fost pusă în practică, deci nu pot să vă spun, să vorbesc despre ceva care nu s-a transpus. Pe masa de lucru a guvernului României nu există o asemenea lege, dar ceea ce pot să vă asigur este că îngrădirea libertăţii presei în România nu va exista.

-: Mulţumesc, ultima întrebare, vă rog.

Reporter: Bună ziua. Eu vin din Croaţia, care face parte din trioul de preşedinţii, după cum ştiţi, după Finlanda. Întrebarea mea este dacă cooperaţi cu Guvernul Croaţiei, pentru că în presa din Croaţia există îndoieli că acest stat nu s-ar pregăti pentru preşedinţie. Şi o altă întrebare privind activarea articolului 7. Care sunt ceilalţi aliaţi din Consiliu pe care puteţi conta, din moment ce, probabil, că Polonia va susţine Ungaria, iar Ungaria va susţine Polonia şi amândouă au guverne de dreapta şi dvs sunteţi singurul guvern socialist care se confruntă cu acuzaţii de corupţie, de punere în pericol a întreg sectorului judiciar şi a libertăţii media? Deci vă întreb în legătură cu activarea articolului 7, care sunt aliaţii dvs în Consiliu?

Viorica Dăncilă: Prima întrebare la care mi-aţi solicitat un răspuns este legată de trio-ul România-Finlanda-Croaţia. Avem o cooperare foarte bună. Avem împreună un program comun, echilibrat, pentru următoarele 18 luni. Legat de activarea articolului 7 şi de aliaţi... Eu consider că România nu trebuie să se gândească la aliaţi, pentru că activarea articolului 7 pentru România nu poate deveni o realitate, pentru că în România nu este încălcat statul de drept. Deci nu putem vorbi de activarea articolului 7 în această situaţie. Nu aş vrea să punem România alături de Polonia, de Ungaria şi nu aş vrea să vorbim despre acest lucru, pentru că în România, repet, este respectat statul de drept şi nu cred că este utilă o discuţie care să reliefeze acest aspect.

-: Vă mulţumesc frumos tuturor