Ce prevede proiectul de modificare a legii sănătăţii

Proiectul noii legi a sănătăţii, care introduce asigurările private, ar trebui să fie adoptată "în cel mai scurt timp" fie de parlament, fie prin asumarea răspunderii guvernului, astfel încât legea să intre în vigoare în prima parte a anului viitor", a declarat preşedintele Traian Băsescu.

Preşedintele a apreciat că în prezent sistemul medical este "rigid", "nefuncţional", iar spitalele sunt "societăţi de stat".

Acesta a menţionat că proiectul legii sănătăţii este rezultatul activităţii unei comisii prezidenţiale.

Reprezentanţii medicilor critică proiectul noii legi, afirmând că acesta desfiinţează principiul solidarităţii în baza căruia se constituie Fondul de Asigurări şi bugetul ministerului sănătăţii.

Vicepreşedintele Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor, Dan Pereţianu, susţine că fondurile publice din sănătate nu vor mai fi controlate de asiguraţi, ci de politic şi de privaţi.

“În acest proiect principiul solidarităţii - în baza căruia se constituie Fondul de Asigurări şi bugetul ministerului sănătăţii - este complet desfiinţat. În plus, documentul susţine coplata serviciilor de sănătate, fenomen care contribuie şi mai mult la scăderea solidarităţii la nivelul sistemului de sănătate.

"Se ştie clar că finanţarea şi gestionarea publică din Europa de Vest conduc la sisteme de sănătate care produc sănătate pentru oameni. Ca atare, noi susţinem modificarea taxelor publice pentru sănătate de la 5,2% (contribuţia salariatului) + 5,5% (contribuţia angajatorului), cât sunt în prezent, la 7% + 7%, ceea ce ar atrage fonduri suficiente pentru susţinerea sistemului, fără a mai fi nevoie de coplată”, a spus Dan Pereţianu.

Camera Federativă susţine existenţa unui număr de opt până la zece case de asigurări de sănătate pe regiuni ale ţării.

"Noi cerem ca bugetul asigurărilor sociale de sănătate să iasă de sub bugetul de stat prin votul în Parlament şi iniţiativa guvernamentală. Constatăm că sunt foarte multe internări în spitalele din România, lucru care conduce la cheltuieli foarte mari. De aceea cerem intervenţii pentru a limita numărul de internări în spitale, intervenţii legislative pentru aceasta”, a spus Dan Pereţianu.

Ce prevede proiectul noii legi a sănătăţii

Ministerul sănătăţii şi comisia prezidenţială de sănătate lucrează la noul proiect de lege privind organizarea şi funţionarea sistemului sanitar din România

Acest proiect ar urma să modifice substanţial felul în care vor fi gestionaţi banii din domeniul sanitar.

--fb1

Consilierul prezidenţial Virgil Păunescu precizează că acest nou proiect a pornit de la ideea că sistemul sanitar are racile fundamentale, cum ar fi monopolul statului, conflictul de interese, politizarea, incompatibilităşile şi deficienţa managerială.

"S-a conturat un model organizatoric. De exemplu, privatizarea administrării banului public după modelul practicat cu succes în Olanda. CNAS strânge banii privaţi, contribuţia cetăţenilor la sănătate, dar banii sunt administraţi de către casele private. Aceste case intră în competiţie pentru a lua banii.

"Din acest moment, casele de asigurări fug după pacienţi, adică în sfârşit pacientul este pus în centrul sistemului, după medici, după spitale şi clinici. Tot instituţiile private vor face pachetul de servicii de bază, dar şi pachetele suplimentare. În plus, casele private vor extrage mai mulţi bani pentru sistemul sanitar. Potrivit estimărilor, anual ar putea fi atraşi în sistemul sanitar aproximativ două miliarde de lei de pe piaţă", a mai spus consilierul prezidenţial.

Dacă statul nu poate atrage bani din piaţă, atunci o face privatul prin piaţa asigurărilor de sănătate, care va alerga după spitale, a mai spus consilierul Virgil Păunescu.

Profesorul Cristian Vlădescu - care este director general al Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar (SNSPMS) şi care a lucrat la proiectul legii - spune că prin noua lege a sănătăţii s-ar putea permite spitalelor să şi schimbe statutul juridic şi să devină fundaţii şi societăţi în subordinea autorităţilor locale sau a ministerului sănătăţii, pentru a avea un management de calitate şi a atrage şi folosi eficient fondurile.

"Acest proiect de lege permite spitalelor să schimbe statutul juridic şi să devină societăţi, asociaţii sau fundaţii, având acelaşi proprietar, respectiv autorităţile locale, ministerul sănătăţii sau ministerele cu reţea sanitară proprie. Acest sistem care se regăseşte în multe ţări, pornind de la Anglia, Polonia, Ţările Baltice, permite dezvoltarea unui management de calitate.

"Totodată, politica de personal nu ar mai depinde de legea finanţelor publice, ci de nevoile reale ale spitalului", a declarat pentru Mediafax, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniul Sănătăţii Publice, Cristian Vlădescu.

Prin noul proiect se dă posibilitatea ca un spital să poată angaja orice medic doreşte şi să îi ofere salariul un salariu pe care unitatea şi-l va putea permite prin noul statut juridic.

Principalele modificări ale noii legi a sănătăţii

Pentru a fi în sistemul public de asigurări de sănătate fiecare asigurator trebuie să aibă înscrişi minim un milion de asiguraţi.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va avea rolul de instituţie care va reglementa şi controla sistemul şi va decide un anume mod de decontare a serviciilor.

• Spitalele vor putea fi organizate ca instituţii publice, ca fundaţii sau ca societăţi comerciale. Decizia o va lua ministerul sănătăţii, consiliul local sau cel judeţean.

• Fiecare cetăţean va putea alege un asigurător care poate fi o societate de asigurări sau o fostă casă judeţeană de asigurări de sănătate. Casele de asigurări nu vor putea refuza înscrierea niciunei persoane. Pentru a fi în sistem casa trebuie să aibă înscrişi cel puţin un milion de asiguraţi. În concluzie nu va mai exista o singură casă naţională de asigurări şi alte 42 teritoriale.

• Pacienţii vor putea alege casele de asigurări în funcţie de ceea ce oferă în pachet: ce spitale, câte consultaţii se garantează, ce servicii oferă, ce investigaţii pot fi acoperite.De asemenea pacienţii îşi pot schimba oricând furnizorii în cadrul aceleiaşi case, cu posibilitatea de a alege o altă casă după un an.

• Casele de asigurări îşi vor selecta furnizorii de servicii în funcţie de mai multe criterii. Preţurile serviciilor şi medicamentelor decontate al căror nivel maxim va fi stabilit de ministerul sănătăţii vor putea fi negociate.

• Dovada calităţii de asigurat se face cu cardul naţional de sănătate. Cei care nu sunt asiguraţi sau nu au cardul la ei primesc servicii şi medicamente doar în limita unui pachet minimal de servicii: urgenţe, boli cu potenţial epidemic şi cele pentru care statul are program de imunizare gratuit, monitorizarea gravidelor şi a lăuzelor, anumite servicii de planificare familială.

• Fiecare persoană căreia i se reţine din veniturile impozabile 5,5% şi pentru care angajatorul mai plăteşte 5,2% se consideră că este asigurată pentru un pachet de servicii de bază. Persoana nu va trebui să plăteas în plus dacă are nevoie doar de medicamentele, dispozitivele şi serviciile cuprinse în acest pachet de bază. Pentru restul, va da o coplată sau va trebui să se asigure suplimentar.

• Pachetul va cuprinde servicii medicale profilactice, de consultaţie, de diagnostic, curative, de recuperare şi paliative (de ameliorare a bolii). În plus, el va conţine o listă de medicamente, materiale sanitare, dispozitive şi alte mijloace terapeutice. Potrivit ministrului sănătăţii, Ladislau Ritli, numărul şi condiţiile lor de acordare vor fi stabilite până la sfârşitul anului.

• Sunt asiguraţi copiii până la 18 ani şi tinerii care studiază până la vârsta de 26 de ani, cu condiţia să nu aibă venituri din muncă. Sunt asiguraţi şi tinerii până în 26 de ani care provin din sistemul de protecţie al copilului şi nu muncesc sau nu primesc ajutor social.

• Soţul, soţia sau părinţii celui asigurat, dar care sunt în întreţinerea sa, pot fi şi ei asiguraţi, cu condiţia ca venitul celui din familie, împărţit la toţi membrii, să nu depăşească venitul mediu brut. Dacă venitul mediu brut este depăşit, persoana care câştigă bani va trebui să plătească o primă de asigurare pentru toţi ceilalţi, sumă stabilită ulterior.

• Mai sunt asiguraţi persoanele cu handicap, bolnavii cronic, femeile însărcinate şi lăuzele care nu au venituri din muncă, pensie sau alte surse.

În noul proiect de lege se poate opta pentru asigurări suplimentare de sănătate prin care casele vor încheia asigurări complementare în limita a 50 de euro pe lună.

Pot fi obţinute astfel servicii din afara pachetului de bază, o a doua opinie medicală precum şi condiţii de cazate superioare în spitale.

Opoziţia se opune noii legi a sănătăţii

Potrivit Mediafax, fostul ministru liberal al sănătăţii, Eugen Nicolaescu spune că "proiectul legii sănătaţii este făcut de două minţi "oculte", consilierul prezidenţial Virgil Paunescu şi fostul secretar de stat Cristian Vladescu, pe care i-am dat afară pentru "incompetenţă, şmecherii şi golănii".

Eugen Nicolaescu a criticat proiectul de lege al Sănătăţii, deoarece anuleaza actuala lege a sănătăţii, deşi nu aduce modificări substanţiale.

"La mine au facut apel medici, manageri de spitale, asociaţii profesionale ale medicilor şi asistenţilor medicali, asociaţii ale patronatelor şi sindicatelor din sănătate care mi-au cerut să atenţionez opinia publică asupra încă unei nenorociri care se poate abate asupra sistemului sanitar românesc", a spus fostul ministru liberal al sănătăţii.

Liberalul a mai declarat că acest proiect de lege "reduce pachetul de servicii medicale de bază cu circa 40%, reduce cu circa 70-80% accesul la medicamente compensate şi introduce noi "biruri" pe bolnavi, încasând bani de la producătorii şi distribuitorii de medicamente şi de la cetăţeni prin schimbarea sistemului de compensare”.

Aproape 2000 de medici au plecat din ţară în acest an

Potrivit preşedintelui Colegiului Medicilor (CMR), Vasile Astărăstoae, în primele luni ale acestui an peste 1900 de medici au părăsit ţara pentru a lucra în unităţi sanitare din Uniunea Europeană.

Este un fenomen negativ a declarat preşedintele CMR, precizând că exodul medicilor face ca în prezent, în ţara noastră să existe 1,9 medici la mia de locuitori sau 2,2 dacă sunt adunaţi şi stomatologii, în timp ce media europeană este 3,7 la mia de locuitori.

"Din păcate sistemul de sănătate este subfinanţat cronic, este o incoerenţă, inegalitate şi neechitate în sistemul sanitar, România alocând în continuare cea mai mică sumă din PIB pentru sănătate, sub 3%, în timp ce în UE este alocat între 5-6% din PIB", a adăugat preşedintele CMR, citat de Mediafax.

Vasile Astărăstoae spune că salariul personalului medico-sanitar din România este "printre cele mai mici din Europa, fiind mai mic chiar decât cel al unui secretar comunal".

"În plus după aderarea la UE medicii au primit o singură recomandare: să plece din ţară", a mai precizat Astărăstoae.

Ministrul sănătăţii, Ritli Ladislau, prezent la Adunarea Generală a CMR, a spus că plecarea medicilor este o problemă reală.

"Plecarea medicilor este o problemă reală un fenomen îngrijorător şi soluţiile trebuie căutate împreună cu Colegiul Medicilor din România şi cu alte structuri", a precizat ministrul.