Carierele de piatră din judeţul Tulcea obligate să se adapteze unor norme de mediu
Cele 11 cariere nu vor mai executa, timp de două-trei luni, explozii, lucrări de sfărâmare a pietrei sau alte activităţi care implică zgomot puternic.

Articol de Radio România Actualităţi, 24 Aprilie 2025, 19:20
Carierele de piatră din judeţul Tulcea sunt obligate să se adapteze de joi unor norme de mediu care le afectează pentru moment, serios, activitatea. Cele 11 cariere nu vor mai executa, timp de două-trei luni, explozii, lucrări de sfărâmare a pietrei sau alte activităţi care implică zgomot puternic.
Deciziile îşi propun să protejeze biodiversitatea din Parcul Naţional Munţii Măcinului, mai exact, speciile de păsări care au depus ouă şi în această perioadă eclozează. Cei care operează carierele de piatră nu văd cu ochi buni aceste măsuri, însă spun că se vor conforma.
Corespondenta Radio România Actualităţi, Luiza Rosetti, transmite: ”Volumul comenzilor primite de la începutul anului de o carieră din judeţ a scăzut cu aproape 20% faţă de cel din aceeaşi perioadă a anului trecut. Totuşi, există cerere, iar restricţiile impuse în această perioadă pentru protejarea păsărilor nu sunt apreciate de administratorii carierelor.
Lidia Achimov, reprezentanta unei exploatări: ”Noi livrăm ceea ce avem pe stoc ca şi produs finit, iar în momentul în care nu mai avem ce să livrăm, intrăm pe mentenanţă şi automat noi nu mai putem să onorăm comenzile. Adică cumva sistăm. Au fost situaţii anul trecut când nu am putut să trimitem piatră, adică să le asigurăm piatră şi au fost întârziate lucrările.”
În ciuda nemulţumirilor, toate carierele respectă restricţiile impuse de Administraţia Parcului Munţii Măcinului, spune directorul Viorel Roşca.
Viorel Roşca: ”Nu cunoaştem situaţia în care aceste măsuri de mare importanţă să nu fi fost preluate de către forul de reglementare, agenţiile de protecţia mediului în autorizaţie. Ele constituie condiţii prin care aceste societăţi îşi pot continua activitatea de exploatare.”
Granitul din carierele din Tulcea este utilizat pentru cel puţin 40% din lucrările de modernizare a infrastructurii din România. /editor Florin Lepadatu/