Beatrice Mahler: Diagnosticul tuberculozei poate fi făcut în mai puţin de două ore, în toate judeţele ţării

Peste 172.000 de persoane cu tuberculoză au fost înregistrate în anul 2023, un număr similar cu cel din 2022 - arată raportul Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa care vizează 53 de state, între care și România.

Medicii atrag atenția că 4,3% din totalul cazurilor de tuberculoză din Uniunea Europeană sunt pentru copiii sub 15 ani, iar datele indică o creștere pentru al treilea an consecutiv. Pe această temă discutăm marti, la "Apel matinal", cu doctor Beatrice Mahler, conferențiar universitar și medic primar pneumolog la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" din capitală. Bună dimineața!

Beatrice Mahler: Bună dimineața!

Ieri, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Tuberculozei, am aflat și noi că România are cea mai mare incidență a tuberculozei dintre statele din Uniunea Europeană. Și acum, v-am ruga să detaliați dacă numărul cazurilor de tuberculoză, de exemplu, a scăzut în ultimii 10 ani, poate 20 de ani. Cum stăm?

Beatrice Mahler: Da, trendul este descendent și ăsta este un lucru bun. Asta arată că există interes în diagnostic și în tratamentul tuberculozei în România, atât la adult, cât și la copil. Chiar dacă acest lucru, cel puțin la nivelul Uniunii Europene, ne clasează încă pe primul loc, direcția către care mergem este una bună. O scădere atât de importantă a numărului de cazuri, reală, așa cum arată datele statistice, România nu a mai avut, cel puțin de când se monitorizează numărul de cazuri și incidenţa tuberculozei în țară.

Dar care sunt principalele simptome? Când trebuie să mergem la medic?

Mai ales că traversăm o perioadă cu fel și fel de gripe, răceli, pandemii etc.

Beatrice Mahler: Da, nu putem diferenția prin simptomatologie dacă vorbim de tuberculoză sau de o altă infecție respiratorie, dar cu siguranță atunci când tușim de mai mult de trei săptămâni sau dacă, de exemplu, fumătorii sesizează că tusea nu mai sună la fel dimineața, parcă e altfel decât erau ei obișnuiți, dacă se asociază cu transpirații nocturne, cu scădere în greutate, cu o stare de oboseală care nu neapărat poate fi definită de persoana respectivă, dar parcă nu mai are energie să își facă treaba în cursul zilei cum și-o făcea înainte, este bine să ajungă în cabinetul unui medic pneumolog, să efectueze o radiografie, pentru că consultul pneumologic în dispensarele TB este gratuit și nu necesită bilet de trimitere. Asta înseamnă că trebuie doar să verifici unde ai în apropierea ta un dispensar TB și să te duci, chiar și fără programare, să vezi dacă nu e tuberculoză, pentru că dacă e tuberculoză, tratamentul început, care se poate, în acest moment efectua și acasă dacă te poți izola și dacă poți să respecți niște criterii minime de grijă față de cei din jurul tău, te poți trata acasă și te vindeci.

Se ia repede, nu, tuberculoza, din câte ne amintim? Apropo și de incidența la copiii sub 15 ani, pentru că nu putem vorbi de fumători în cazul lor.

Beatrice Mahler: Se ia repede tuberculoza, pentru că vorbim de o boală infecțioasă și, într-adevăr, există acest risc. Dar e nevoie, conform ghidurilor, de patru ore de contact la distanța unei conversații pentru ca să fii considerat contact de tuberculoză și să ai un risc de a face tuberculoză. Prin urmare, repede, dar nu atât de repede. Adică dacă suntem pe stradă și, întâmplător, cineva vorbește că are tuberculoză nu trebuie să intrăm în panică că am putea fi și noi infectați cu acea boală. La copii, lucrurile sunt puțin mai delicate, pentru că ei, de fapt, sunt niște victime ale unui adult care nu se tratează de tuberculoză sau nu știe că are tuberculoză, nu merge la medic și este bolnav. Copilul are o tuberculoză care nu este, de cele mai multe ori, contagioasă. E o tuberculoză care, până la 4 - 5 ani însă, aduce risc foarte mare de deces, pentru că dezvoltă forme severe copilul, forme care se extind la mai multe organe și, de foarte multe ori, afectează creierul.

Dar care este grupul cel mai vulnerabil la îmbolnăviri?

Beatrice Mahler: Vorbim de două extreme. Vorbim, pe de o parte de copii, prin particularitatea formei de tuberculoză pe care o fac, și cealaltă categorie o reprezintă persoanele care au boli asociate, de exemplu bolile autoimune, poliartrita reumatoidă, lupusul, diabetul zaharat, pacienții care fac tratament cu cortizon, pacienții cu cancer. Ei sunt pacienți, persoane vulnerabile în a dezvolta forme de tuberculoză și pentru că imunitatea lor este scăzută, pot să nici nu manifeste simptomele de care vorbeam puțin mai devreme, adică pot să manifeste doar o oboseală extremă, o tuse care este seacă, poate nici măcar nu-i deranjează atât de mult.

Recent ați atras atenția că Europa are doar puțin peste 2% din cazurile diagnosticate, însă una din marile probleme este prezența formelor de tuberculoză rezistentă la medicamente. Există cazuri fără soluții terapeutice?

Beatrice Mahler: Din păcate, da, sunt astfel de cazuri. Din fericire, România nu este în această situație într-o zonă alarmantă, adică avem cazuri de tuberculoză rezistentă, dar nu într-un număr atât de mare. Însă pentru că facem parte din regiunea OMS Europa, nu putem să ne uităm doar la ceea ce se întâmplă în România, pentru că populația circulă și trebuie să vedem ce se întâmplă aici. Și tot Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că regiunea OMS Europa - care este mai extinsă decât Uniunea Europeană - are 20% din cazurile de tuberculoză rezistentă din lume și 37% din cazurile de tuberculoză extensiv-rezistentă. Adică aproape toate medicamentele care sunt disponibile în acest moment pe piață pentru pacienții cu tuberculoză rezistentă nu mai sunt utile în acele cazuri. Sunt forme grave, din fericire, extrem de puține.

Dar cum s-a ajuns aici? Ce se mai poate face în aceste condiții?

Beatrice Mahler: Regulile sunt... Trebuie luate pe mai multe paliere. În primul rând, fiecare persoană care știe că are tuberculoză trebuie să-și ia tratamentul așa cum este recomandat și să nu-l întrerupă. Tratamentul întrerupt trebuie obligatoriu întrerupt doar dacă există aviz medical pentru anumite condiții care impun întreruperea tratamentului și medicii pneumologi știu foarte bine care sunt aceste lucruri. Deci tratamentul trebuie făcut. Pe de altă parte, sunt situații în care pot să facă pacienții tratament și să fie absolut corecți, dar germenul să dobândească rezistența. Și aici trebuie investit în cercetare. Aici statele trebuie să se mobilizeze și să facă pași, pentru că pentru acești pacienți tratamentul trebuie să fie individualizat, inclusiv cu monitorizarea concentrației de medicament în sânge, pentru că nu întotdeauna toți reacționăm la fel.

Și un detaliu pentru cei care nu sunt convinși: netratată, tuberculoza duce la moarte, la deces.

Beatrice Mahler: Da. Din păcate, da, tuberculoza fără tratament duce la deces. Și nu, nu este o evoluție pe care ne-o dorim.Din fericire, avem tot mai puține cazuri cu această situație, dar suficient de multe ca încă tuberculoza să rămână o problemă de sănătate.

Și o singură chestiune, pentru că aminteați mai devreme de dispensarele TB. A scăzut, cum ne-ați confirmat, și numărul celor diagnosticați cu tuberculoză. Dar știm cu toții că multe spitale sau sanatorii s-au închis. România cum se descurcă în acest moment? Este vreo problemă din acest punct de vedere?

Beatrice Mahler: Eu cred că faptul că România a deschis posibilitatea tratamentului la domiciliu a creat o perspectivă nouă de abordare a pacientului cu tuberculoză, ceea ce este, practic, posibil în oricare alt stat din această lume și accesul la diagnostic nu a fost limitat, pentru că, paralel cu deschiderea posibilității de tratament la domiciliu, statul a investit și Institutul "Marius Nasta", în anii trecuți, prin programele și prin proiectele pe care le-a desfășurat, a investit în metode rapide de diagnostic. Practic, în acest moment, diagnosticul tuberculozei, în toate județele țării, poate fi făcut în mai puțin de două ore, pentru că există aparatură care poate să facă asta. Este foarte important, însă, ca în viitor să existe finanțare pentru reactivi. Este foarte important ca în viitor să existe finanțare pentru medicamentele multidrog rezistente, pentru că tuberculoza se vindecă și se tratează, însă investițiile în resursa umană și în dotare, și în susținerea investigațiilor, trebuie să fie permanentă.

Tuberculoza se vindecă și se tratează. Așadar, trebuie să fim foarte atenți. Mulțumim pentru această discuție!