Avizul de mediu pentru Roşia Montană, condiţionat

Ministrul mediului, Laszlo Borbely, a declarat într-un interviu pentru Radio România Actualităţi că nu va propune în guvern adoptarea unui aviz de mediu pentru exploataţia de la Roşia Montană decât după ce va fi convins 100% că folosirea cianurilor pentru separarea aurului este sigură.

"Am impus investitorului să reducă acel procent care există şi care e 10 ppm în UE până la acel minim care deja nu mai înseamnă pericol când ajunge în batar.

"Am impus o altă garanţie suplimentară care prevede ca investitorul să pună banii pentru reecologizare în primii ani ai exploatării. Trebuiesc respectate toate normele europene care sunt la cel mai înalt standard. Acesta este rolul unui ministru al mediului", a declarat Laszlo Borbely.

Audio: Dezbatere la Radio România Actualităţi pe tema exploatării de la Roşia Montană. Invitaţi: Preşedintele Academiei Române Ionel Haiduc, Directorul General Roşia Montană Gold Corporation Dragoş Tănase, europarlamentarul PNL Renate Weber, preşedintele Comisiei Naţionale de arheologie Alexandru Suceveanu, arheolog Ioan Piso, ministrul mediului Laszlo Borbely (intervenţie preînregistrată). Moderatori: Mihaela Helmis şi Victor Caraculacu. Emisiune difuzată pe data de 19 iulie 2011.

Europarlamentarul Renate Weber a declarat că proiectul exploatării de la Roşia Montană este foarte complex şi că este nepotrivită abordarea din privinţa unui aspect prin ignorarea celor care ţin de mediu sau invers.

Renate Weber a spus că încă din momentul debutului, proiectul a fost asociat într-o formă sau alta cu termenul foarte larg de corupţie şi a criticat compania RMGC pentru că s-a opus desecretizării contractului.

Renate Weber a declarat că nu susţine proiectul de la Roşia Montană în forma actuală.

"La Roşia Montană s-a facut minerit acum 2.000 de ani dar după cum observaţi toţi munţii sunt la locul lor. Abia acum se propune distrugerea zonei, cu tot ce înseamnă aceasta, şi faună şi floră şi situri arheologice.

"Zona a ajuns în stadiul de ruină şi într-un mod intenţionat. Compania RMGC a avut această politică de a lăsa zona să cadă într-o ruină totală pentru ca ei să se înfăţişeze azi drept salvatorii neamului. Nu sunt şi sper ca acest proiect să nu se realizeze în forma în care el este gândit în acest moment", a spus Renate Weber.

"Voi cere demisia şefului de la Comisia de Arheologie"

Renate Weber a declarat că va solicita ministrului culturii demiterea preşedintelui Comisiei Naţionale de Arheologie, Alexandru Suceveanu.

Europarlamentarul liberal consideră că prin aprobarea avizului de descărcare arheologică, Comisia Naţională de Arheologie a încălcat o hotărâre judecătorească anterioară care stabilea un regim de protecţie a patrimoniului arheologic de la Roşia Montană.

"Este inadmisibil ca un funcţionar al statului român să spună nu dau doi bani pe o hotărâre judecătorească. Pentru acest motiv, eu personal voi solicita ministrului culturii demiterea domnului Suceveanu. Îmi pare rău, dar într-un stat de drept toţi trebuie să respectăm regulile.

"Dumneavoastră spuneţi aşa: o hotărâre care nu-mi convine, nu dau doi bani pe ea. Problema e că n-o spuneţi ca persoană particulară, ci ca un demnitar care iată, are de pus o semnătură pe un document de maximă imporanţă. Cu siguranţă, şi această descărcare arheologică va fi atacată în instanţă", a declarat Renate Weber.

Preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie, Alexandru Suceveanu, declarase că nu recunoaşte hotărârea judecătorească ce stabilea un regim de protecţie a patrimoniului de la Roşia Montană datorită problemelor pe care le are justiţia din România.

"Nu dau doi bani pe această hotărâre definitivă şi irevocabilă. Justiţia română are multe lucruri să-şi repare până să ajungă să dea hotărâri definitive şi irevocabile care să şi stea în picioare", a spus Alexandru Suceveanu în cadrul dezbaterii de la Radio România Actualităţi.

Proiect "pentru dezvoltarea durabilă" a zonei Roşia Montană

Directorul general al Roşia Montană Gold Corporation, Dragoş Tănase, a declarat la Radio România Actualităţi că investitorii canadieni nu propun doar un proiect minier ci un proiect de dezvoltare durabilă a zonei, care va genera beneficii economice importante pentru România.

Dragoş Tănase a subliniat că exploataţia va genera 6.000 de locuri de muncă pe perioada de construcţie şi alte câteva mii pe perioada de operare. Potrivit directorului RMGC, în zonă va fi stimulat turismul iar monumentele de patrimoniu vor fi protejate.

"Noi propunem astăzi o soluţie concretă pentru zonă, un program de 70 de milioane de dolari, cu investiţii care deja au început. În momentul de faţă avem 30 de case în zona protejată în curs de reabilitare şi două clădiri simbolice ale Roşiei Montane, în care vom investi două milioane de euro în următorul an.

"Propunem o soluţie pentru a aduce turişti chiar începând din acest an prin construirea de pensiuni, hoteluri şi investiţii în obiectivele de patrimoniu pe care tot noi le-am cercetat până acum în zona respectivă", a declarat Dragoş Tănase.

Academia Română îşi menţine rezervele faţă de proiect

Prof. Dr. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, a declarat că instituţia îşi va menţine în continuare poziţia pe care a exprimat-o până în prezent referitoare la exploataţia de la Roşia Montană.

"Academia Română este îngrijorată de aspecte precum mutilarea peisajului, beneficiile statului român, care în cea mai mare parte a evaluărilor sunt beneficii indirecte, tehnologia cu cianuri şi nerezolvarea problemelor sociale", a declarat Prof. Dr. Ionel Haiduc.

Preşedintele Academiei consideră că dacă zona Roşia Montană ar fi inclusă în patrimoniul Unesco s-ar putea obţine fonduri europene pentru valorificarea acestei zone, însă „probabil nu în ritmul companiei care s-a angajat ca în doi ani să facă minuni acolo”.

"Nu este rolul unei companii comerciale să se ocupe de reabilitarea clădirilor, de turism, de hoteluri şi aşa mai departe. Dânşii trebuie să obţină profit ori profitul se pare că este atât de marie încât ei îşi permit să facă şi activităţi colaterale", a spus Prof. Dr. Ionel Haiduc, referindu-se la intenţia companiei canadiene de a investi în turismul local şi în reabilitarea monumentelor din Roşia Montană.

Proiectul exploatării de la Roşia Montană

Analiză a Academiei Române privind riscurile şi beneficiile proiectului de la Roşia Montană

Roşia Montană Gold Corporation dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, cu costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur.

Date mai recente arată că zăcământul din Munţii Apuseni ar conţine peste 300 de tone de aur şi peste 1.600 de tone de argint, fiind cel mai mare din Europa.

Compania Roşia Montană Gold Corporation a investit până în prezent 400 de milioane de dolari în proiectul din Munţii Apuseni.

Pentru tratarea aurului extras urmează să fie folosite zilnic 40 de tone de cianură.

Compania Roşia Montană Gold Corporation este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acţiuni, prin firma Minvest Deva, iar alţi acţionari cumulează 0,7% din titluri.