Actele Consiliului European "se adoptă prin consens"
Ministerul afacerilor externe susţine că dreptul de veto a mai fost folosit de către alte state UE când au considerat că interesele lor majore nu sunt reflectate de negocieri.
Articol de Paul Poteraşi, 17 Noiembrie 2012, 16:15
Ministerul afacerilor externe a făcut, sâmbătă, printr-un comunicat, mai multe precizări privind dreptul de veto după ce preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au făcut referire la condiţiile în care ţara noastră l-ar putea folosi la Consiliul European din 22-23 noiembrie acolo unde se vor purta negocieri pe tema exerciţiului financiar 2014-2020.
Potrivit tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (art. 312), cadrul financiar multianual al Uniunii este stabilit printr-un regulament adoptat de Consiliul UE în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European, care se pronunţă cu majoritatea membrilor care îl compun.
Principiile ce vor fi reglementate prin acest act juridic al Consiliului UE trebuie însă agreate, într-o prima faza, arată MAE, la nivelul instituţiei UE care stabileşte liniile de orientare generale ale politicilor UE, respectiv Consiliul European (conform articolului 15 TUE).
Ministerul afacerilor externe susţine că modalitatea de adoptare a actelor Consiliului European este consensul.
Acord politic din partea tuturor membrilor Consiliului European
Această modalitate de adoptare presupune obţinerea unui acord politic din partea tuturor membrilor Consiliului European asupra principalelor aspecte ale cadrului financiar multianual, fiecare stat membru dispunând practic de un drept de veto în privinţa adoptării cadrului financiar multianual.
În cazul în care interesele politice şi economice majore ale unui stat membru nu se regăsesc în forma finală a pachetului de negociere, iar propunerile existente nu sunt acceptabile, exprimarea dezacordului este o opţiune care poate fi luată în calcul de oricare dintre statele membre ale Uniunii, ceea ce ar presupune practic neajungerea la consens şi implicit amânarea luării unei decizii pe subiectul respectiv pentru o altă reuniune a Consiliului European.
"În istoria Consiliilor Europene au fost astfel de situaţii. Chiar negocierile cu privire la cadrele financiare multianuale anterioare au cunoscut astfel de momente.
"Astfel, acordul asupra actualului cadru financiar multianual (2007-2013) a fost obţinut la Consiliul European din decembrie 2005, în condiţiile în care primele negocieri la nivelul Consiliului European din iunie 2005 au eşuat, pe fondul blocajului generat de opoziţia clară a unor state membre, nefiind posibilă obţinerea consensului statelor membre asupra pachetului de compromis propus la momentul respectiv de preşedinţia rotativă .
"Deci opţiunea există şi a fost folosită de statele membre, la nivelul Consiliului European, când au considerat că interesele lor majore nu sunt reflectate de pachetul de negociere", se mai arată în comunicatul MAE.
Traian Băsescu susţine că va utiliza dreptul de veto "dacă se încalcă tratatul"
Preşedintele Traian Băsescu declarase vineri seara că misiunea liderilor europeni de la Consiliul European este să găsească soluţii pentru bugetul UE.
"De la anunţul de ieri, toate statele contributoare, şefii lor de stat s-au băgat sub birouri. Sunt într-o alertă că România pune veto.
"Cred că sesizaţi ironia! Nu poţi să mergi în halul acesta la Bruxelles. Şi eu sunt pregătit să utilizez dreptul de veto dacă se încalcă Tratatul", a mai spus Traian Băsescu, întrebat cu privire la declaraţia premierului Victor Ponta privind exercitarea dreptului de veto de către România la Consiliul European.
"Negocierea bugetului 2007 - 2013 a durat trei zile şi trei nopţi, am obţinut atunci un buget pe care România nu poate să-l cheltuiască. Nu te poţi duce la dna Merkel sa-i spui: dacă nu-mi dai atât, îţi trântesc un veto de nu te mai poţi duce la Berlin" a declarat preşedintele Traian Băsescu.
Preşedintele a comparat negocierile de la Bruxelles cu un mecanism fin şi a declarat că în ultimii opt ani nimeni nu a fost folosit dreptul de veto.
"În aceste negocieri, mecanismul unui ceasornic nu e suficient de fin pentru a fi comparat cu fineţea negocierilor din Consiliul European, nimeni nu ţipă, nu dă cu pumnii in masă, iar noi punem veto de la intrarea pe uşă. E exclus.
"Aici trebuie să ai argumente. Poate mergea pe timpul CAER, dar nu la Bruxelles" a mai spus Traian Băsescu.
Propunerea preşedintelui Consiliului European, "inacceptabilă pentru România"
Premierul precizase joi seara după întâlnirea cu Traian Băsescu de la Palatul Cotroceni că pentru România propunerea preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, este una inacceptabilă pentru ţara noastră.
Herman Van Rompuy doreşte reducerea cu 25 de miliarde de euro a fondurilor pentru Politica Agricolă Comună (PAC) pentru perioada 2014-2020.
Victor Ponta a adăugat că România va utiliza dreptul de veto, dacă va fi necesar, pentru a respinge această propunere în cadrul Consiliului European din 22-23 noiembrie de la Bruxelles.