A început Evaluarea Naţională a elevilor de clasa a VIII-a
Peste 220.000 de elevi din clasele a VIII-au susţinut proba la Limba şi literatura română. Elevii vor fi repartizaţi la licee pe baza notelor de la Evaluarea Naţională şi a mediei generale din clasele V-VIII.
Articol de Sergiu Şteţ, 20 Iunie 2011, 14:49
Peste 220.000 de elevi din clasele a VIII-au susţinut, luni, prima probă a evaluării naţionale, la Limba şi literatura română.
Elevii vor fi repartizaţi la licee pe baza notelor de la Evaluarea Naţională şi a mediei generale din clasele V-VIII.
În funcţie de aceste note şi de opţiunile elevilor, repartizarea se realizează în ordine descrescătoare.
Din punct de vedere tehnic, sistemul de repartizare asigură faptul că la fiecare liceu vor intra elevii care au solicitat acest lucru şi au notele cele mai mari.
Unul dintre aspectele controversate ale repartizării este faptul că mediile din clasele V-VIII, care reprezintă jumătate din nota finală, pot diferi foarte mult de la şcoală la şcoală, mai ales când sunt analizate şcoli din judeţe diferite.
Directorul general în ministerul educaţiei şi cercetării, Manuela Preoteasa, susţine că rolul Evaluării Naţionale este să facă o ierarhizare a copiilor, la acest moment, ierarhizare care nu e definitivă, ierarhizare care se poate schimba în cursul liceului.
"Sunt patru ani în care ei nu au decât să dovedească că sunt foarte buni şi pot să meargă oriunde îşi doresc", a mai declarat Manuela Preoteasa.
O bună parte dintre părinţi au tendinţa de a alege în locul absolventului de clasa a VIII-a cele mai bune licee din localitate sau din judeţ.
În acest mod, părinţii consideră că pot asigura un viitor mai bun copilului, susţine Ştefan Vlaston, directorul Asociaţiei pentru Educaţie şi Cercetare "Edu Cer".
"Părinţii au tendinţa să nu ţină cont de sfaturile diriginţilor şi ale psihologilor şi sunt obsedaţi ca elevii lor să ajungă pe o treaptă cât mai sus.
"Numai că, încet-încet, statul a ieşit din piaţa muncii ca principal angajator şi pe care nu-l prea interesa ce se ascunde în spatele unei diplome şi acum părinţii îşi dau seama că angajatorii privaţi nu se uită neapărat la o diplomă, ci îl pun pe respectivul candidat la un job la o probă de lucru, la un interviu, la o perioadă de şase luni sau de două, trei săptămâni de probă, aşa încât începe şi aici să se producă o mutaţie în infrastrucura mentală a părinţilor, altfel nu se poate", a declarat Ştefan Vlaston.
Chiar dacă piaţa forţei de muncă s-a schimbat semnificativ în ultimele două decenii, absolvirea şcolii cu note cât mai mari este considerată o garanţie în România pentru ca o persoană să se poată angaja.
În ciuda faptului că, din punct de vedere legal, angajarea sau ocuparea unor funcţii este condiţionată de diplome doar în sistemul bugetar, aflat acum într-un proces dur de restructurare.