2,3%: Atât s-a strâns de la populație pentru "Cuminţenia Pământului"
Achiziționarea sculpturii lui Brâncuși se face parțial prin subscripție publică; oamenii și firmele au dat până acum 138.000 de euro din cele șase milioane necesare.
Articol de Ionuţ Iamandi, 30 Mai 2016, 17:01
Aproape 138.000 de euro s-au strâns din donaţii pentru sculptura lui Constantin Brâncuşi "Cuminţenia Pământului", a anunţat astăzi Guvernul.
Şeful Guvernului s-a declarat optimist că până în septembrie, la finalizarea campaniei, statul va strânge toţi banii necesari.
Dacian Cioloş:Este o operă unică şi pentru că este singura de acest fel şi este unică şi pentru că ea, cred eu, a fost gândită să fie compatibilă cu sufletul neamului românesc şi cu România, şi de aceea cred că avem datoria nu doar să o păstrăm pe teritoriul României, ceea ce oricum se întâmplă prin legislaţia pe care o avem în vigoare privind patrimoniul naţional, dar mi se pare important să putem să o păstrăm în patrimoniul public.
Deci, ea să fie în permanenţă accesibilă celor care doresc să o vadă, pentru că ea poate să rămână pe teritoriul României, dacă statul nu o achiziţionează, să intre într-o colecţie privată şi să nu fie neapărat accesibilă pentru a putea fi văzută şi contemplată.
Proprietarii sculpturii au acceptat oferta de achiziţie de 11 milioane de euro, propusă de statul român. Din aceasta sumă, Guvernul va plăti 5 milioane de euro, iar restul ar urma să fie strânşi din subscripţie publică.
Personalitățile susțin campania
Subscripția publică a început oficial acum două săptămâni, pe 19 mai.
Guvernul susține că după ce mai multe opere ale lui Brâncuşi au fost achiziţionate în ultimii ani de proprietari privaţi, această sculptură, reprezentativă pentru întreaga sa operă, ar fi ultima pe care statul român o mai poate recupera, pentru a o putea face accesibilă publicului larg şi iubitorilor de artă.
--fb1
Mai multe personalităţi publice au fost cooptate pentru a-și declara sprijinul pentru campania de subscripţie publică.
Printre acestea sunt Doina Lemny, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor Giurgiu, ambasadorul Franţei - François Saint-Paul, Răzvan Burleanu, Oana Manea, Alexandru Dedu şi Cosmin Alexandru.
VIDEO: Într-un spot publicitar al subscripției apar printre alții Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu și Dragoş Bucurenci.
Donaţiile cetăţenilor şi ale persoanelor juridice direct în conturile deschise pe numele Ministerului Culturii vor beneficia de facilităţi fiscale, potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 10, publicată în Monitorul Oficial din 6 aprilie 2016.
În cazul în care campania nu va fi una de succes, fiecare donaţie va fi returnată contributorilor.
Guvernul anunțase că primele rezultate ale campaniei vor fi făcute publice la 1 iunie, iar periodic, în zilele de 1 şi 15 ale fiecărei luni de campanie, sumele strânse până în acel moment vor fi date publicităţii.
"Cuminţenia pământului"
”Cuminţenia pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuşi în anul 1907 şi aparţine patrimoniului cultural naţional, în categoria Tezaur. Brâncuşi spunea despre operă că a fost "încercarea mea de a da de fundul oceanului cu vârful degetului".
Sculptura e realizată în calcar crinoidal şi, din informaţiile de la primul posesor, se ştie că Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières.
--fb2
Potrivit mediafax.ro, în prezent ”Cuminţenia pământului” este în proprietatea moştenitorilor arhitectului Gheorghe Romaşcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brâncuşi în anul 1911.
Constantin Brâncuşi
Constantin Brâncuşi (1876-1957) s-a născut în Hobiţa, județul Gorj, dar a trăit și a creat în cea mai mare parte a vieții la Paris.
Este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa şi puritatea formei şi prin utilizarea sensibilă a materialelor. Opera sa a influenţat profund conceptul modern de formă în sculptură.
În 1951, Constantin Brâncuși i-a propus statului român să-i lase moștenire 200 de lucrări și atelierul său din Paris, dar autoritățile comuniste i-au respins oferta, considerându-l pe sculptor "un reprezentant al burgheziei decadente".
Ansamblul sculptural "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu, realizat în perioada interbelică, este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Constantin Brâncuşi din România.
Cele patru componente sculpturale —"Masa tăcerii", "Aleea scaunelor", "Poarta sărutului" şi "Coloana fără sfârşit" — sunt dispuse pe aceeaşi axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 de metri.