Moștenirea permanentă a coronavirusului
Timp de cel puțin șase luni, persoanele infectate cu COVID-19 vor avea respirație anevoioasă şi rezistență slabă la eforturi.
Articol de Florin Lepădatu, 28 Mai 2020, 07:51
Timp de cel puțin șase luni, persoanele infectate cu COVID-19 vor avea respirație anevoioasă, rezistență slabă la eforturi și, în unele cazuri, nevoia de oxigen chiar și după externarea din spital.
Probleme respiratorii care devin cronice pentru 30% dintre pacienții care credeau că au ieșit din tunelul coronavirusului pentru totdeauna.
Moștenirea pe care o va lăsa COVID-19 este dezvăluită de Societatea Italiană de Pneumologie, care a comparat datele colectate în Italia cu cele ale medicilor chinezi asupra pacienților afectați de coronavirusul care a răspândit virusul SARS în 2003.
Din comparație, rezultă că un adult deja afectat de pneumonia cauzată de virus poate avea nevoie de 6-12 luni pentru a-și recupera complet problemele respiratorii.
Și, în aproape un caz din trei ar putea exista schimbări permanente ale funcției respiratorii, cu semne răspândite de fibroză pulmonară.
Practic, plămânul devine rigid, cu simptome precum respirație anevoioasă și oboseală, destinate să devină permanente, determinând o adevărată urgență sanitară pentru o țară care are deja 24 de milioane de persoane bolnave cronic.
Și tinerii vor avea probleme în viitor.
"Problemele respiratorii și fibroza pulmonară au apărut și în rândul tinerilor, cu procente cuprinse între 30% și 75% din cazuri", dezvăluie profesorul Angelo Corsico, director de pneumologie la Fundația Policlinicii San Matteo din Pavia
"La mulți supraviețuitori, chiar și tineri, părțile țesutului organului au fost înlocuite cu țesut cicatricial care nu mai este funcțional", subliniază profesorul, referindu-se mai ales la tinerii care cred că COVID-19 este floare la ureche.
Daunele permanente nu se rezumă numai la plămâni, deoarece inflamațiile violente generate de virus ajung să compromită și alte organe, cum ar fi rinichii, inima și creierul, precum și sistemul nostru de circulație sanguină.
"Riscurile de complicații sunt multe. Aici la noi am avut persoane externate și, apoi, care s-au întors la spital cu embolii, flebite și vasculite", explică Maurizio Viecca, medic primar de cardiologie la Spitalul Sacco din Milano.
"Inflamația poate avea efecte grave și asupra altor organe, cum ar fi inima, probabil datorită stresului cardiac datorat insuficienței respiratorii, dar și datorită lipsei de oxigen în sânge, infecției miocardice generate de virusul însuși, precum și din cauza daunelor directe cauzate de răspunsul inflamator sistemic.
Sau, din cauza tuturor acestor trei factori ", explică la rândul său Gianpiero D'Offizi, specialist în boli infecțioase la Spitalul Spallanzani din Roma.
Totodată, COVID-19 "poate afecta și sistemul nervos central și prin mecanisme imunitare ale aceluiași pacient poate face ca infecția să persiste".
Pe scurt, cel puțin o parte dintre persoanele care au suferit de COVID-19 vor trebui să lupte mult timp cu rănile virusului, relatează cotidianul italian La Stampa, preluat de Rador.