"Ţinut secuiesc" crează controverse
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, crede că nu există motive de îngrijorare, din cauza biroului de reprezentare a "Ţinutului secuiesc" la Bruxelles.
30 Mai 2011, 19:09
Delicatul subiect politic legat de înfiinţarea la Bruxelles a unei reprezentanţe a aşa-numitului "Ţinut secuiesc" din România stârneşte controverse, dar şi luări de poziţie oficiale ale instituţiilor statului.
Ministerul de externe anunţă că face demersuri pentru clarificarea situaţiei, apreciind drept regretabilă orice acţiune vizând inaugurarea unei reprezentanţe a unei aşa-zise unităţi administrativ-teritoriale din România care nu există.
În plan politic, în timp ce UDMR susţine direct acţiunea, liderii opoziţiei parlamentare cer celorlalte partide guvernamentale să îşi clarifice poziţia, acţiunea fiind catalogată de USL ca una care ar deschide calea spre autonomia teritorială.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, crede că nu există motive de îngrijorare, din cauza biroului de reprezentare a "Ţinutului secuiesc" la Bruxelles.
Acesta spune că Uniunea susţine iniţiativa, fiind vorba doar de un birou de lobby care ar ajuta la identificarea resurselor financiare pentru judeţele Harghita şi Covasna.
"La Bruxelles sunt peste o mie de birouri de lobby, în sensul cel mai nobil al cuvântului, şi acest birou va avea menirea de a aduna informaţii, de a transmite informaţii, de a căuta resurse financiare pentru cele două judeţe, şi din acest punct de vedere demersul colegilor noştri, un demers susţinut de către conducerea UDMR, este un demers legal, un demers constituţional, nu lezează în nici un fel interesele naţionale", a declarat Kelemen Hunor.
În şedinţa de coaliţie, de luni, nu a fost abordat subiectul, potrivit prim-vicepreşedintelui PDL, Gheorghe Flutur.
Acesta spune doar că democrat liberalii susţin respectarea Constituţiei României. În schimb, Uniunea Social Liberală condamnă înfiinţarea biroului de reprezentare a ţinutului secuiesc.
Grupul europarlamentarilor PSD a adresat o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, preşedinţiei ungare a Uniunii Europene şi preşedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek, în care califică iniţiativa drept "sfidătoare, antieuropeană şi profund antiromânească".
Opoziţia critică atitudinea pasivăa autorităţilor
La Bucureşti, opoziţia îşi îndreaptă ţinta către autorităţile române, preşedintele, premierul şi ministrul de externe, care ar fi avut o atitudine pasivă faţă de înfiinţarea biroului de reprezentare a unei entităţi care nu există legal.
"Nu putem vedea în acest demers decât încă un pas, pe care domnul Tokes şi cei care i se alătură îl fac, întru ideea definitiv inacceptabilă pentru noi a autonomiei teritoriale a unei părţi din România. Solicităm cât se poate de limpede şi de hotărât o poziţie clară a preşedintelui României, a primului-ministru, a ministrului de externe şi a conducerii UDMR, în raport cu aceste lucruri care se petrec la Bruxelles", a declarat Crin Antonescu, preşedintele PNL.
Înfiinţarea biroului de la Bruxelles nu ar încălca în mod direct legea, crede preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu, dar ar putea fi o capcană pentru UDMR.
Cristian Pârvulescu atrage atenţia că reprezentanţa este iniţiativa europarlamentarului Laszlo Tokes, care ar urma să-şi facă în România campanie electorală pe această bază.
"Nu cred că această reprezentanţă va avea rezultate din punct de vedere al atragerii de fonduri europene, spre exemplu. Cred că este, mai degrabă, un semnal care este transmis către electoratul maghiar din România şi către UDMR, un semnal care să atragă acest electorat de partea lui Tokes şi a viitorului său partid, Partidul Popular Maghiar din Transilvania, iar către UDMR un semnal de luptă.
"UDMR-ul, în măsura în care s-ar pronunţa împotriva unei asemenea reprezentanţe, ar fi considerat că trădează interesele minorităţii maghiare şi ale secuilor", a declarat Cristian Pârvulescu.
Ministerul afacerilor externe a întreprins demersuri pentru clarificarea situaţiei. Într-un comunicat remis la sfârşitul săptămânii trecute, ministerul considera regetabilă acţiunea de a înfiinţa o reprezentanţă a unei aşa-zise unităţi administrativ-teritoriale, care nu ar avea fundament constituţional sau legal.