Ţineţi pasul cu istoria, "dar nu mergeţi înaintea ei"
Fostul oficial CIA, Bruce Riedel, consideră că în contextul revoluţiilor din Orientul Mijlociu, jocul inteligent este acela de a de a ţine pasul cu istoria, de a nu o ţine în loc, dar nici de a nu merge mult mai departe înaintea ei.
15 Februarie 2011, 08:41
Consilierul pentru Securitate Naţională al Casei Albe, Thomas Donilon, a cerut directorilor responsabili pentru spaţiile din afara Orientului Mijlociu să examineze revolte populare recente care au înlăturat guverne.
Solicitarea consilierului are loc în condiţiile în care SUA caută lecţii aplicabile în cazul Egiptului.
Studiul Casei Albe se concentrează asupra revoluţiilor împotriva dictaturilor sprijinite de SUA, inclusiv revolta populară din 1986 împotriva lui Ferdinand Marcos în Filipine, tranziţia de la dictatura lui Augusto Pinochet la democraţie în Chile în 1990, ca şi revoltele din Indoneziadin 1998, care l-au înlăturat pe preşedintele Suharto.
Oficialii americani studiază, de asemenea, lecţiile pe care le-ar putea constitui cazurile Serbia din 2000 şi Polonia din 1989.
Ei spun, totuşi, că nu există analogii strânse cu Egiptul şi că sunt multe căi de a ajunge la democraţii de succes.
Cazul Indonezia, ţara cu cea mai numeroasă majoritate musulmană, are o rezonanţă specială pentru preşedintele Barack Obama, care şi-a petrecut parte din copilărie acolo.
În luna noiembrie, Barack Obama a salutat în Jakarta, tranziţia de la dictatură la democraţie a Indoneziei.
De la începutul demonstraţiilor din Egipt, Casa Albă a adus mai mulţi experţi în revolta din Indonezia, caz pe care l-a avansat drept contra argument în faţa criticilor conservatori potrivit cărora există potenţialul ca Egiptul să se dezvolte într-o republică islamică în stil iranian.
Analista Karen Brooks de la Consiliul pentru Relaţii Externe, care l-a consiliat pe fostul preşedinte Bill Clinton în timpul revoltei din Indonezia, recunoaşte că există multe diferenţe între cazurile Egipt şi Indonezia dar observă, în acelaşi timp, că Hosni Mubarak a venit la putere, ca şi Suharto, din rândul armatei, într-un moment de criză naţională.
Karen Brooks nu exclude, însă, un scenariu similar celui iranian.
Iranul încearcă să inducă ideea că revoluţia din Egipt ar fi fost un fel de reiterare a revoluţiei islamice iraniene din 1979.
SUA acuză regimul de la Teheran de ipocrizie
Secretarul de Stat Hillary Clinton a condamnat în termeni duri guvernul de la Teheran pentru reacţia violentă la demonstraţiile antiguvernamentale, arătând că Washingtonul are trei mesaje fără echivoc.
Administraţia Obama este împotriva violenţelor, sprijină drepturile universale ale omului şi susţine schimbarea politică.
"Credem că este nevoie de un angajament de a deschide sistemul politic în Iran, de a auzi vocile opoziţiei din societatea civilă. Ceea ce vedem întâmplându-se astăzi în Iran este un testament al curajului poporului iranian şi o condamnare a ipocriziei regimului iranian", a declarat Hillary Clinton.
Hillary Clinton a fost foarte directă, acuzând explicit.
"Un regim care în ultimele trei săptămâni a aclamat constant ce se întâmplă în Egipt iar acum, când are ocazia să acorde poporului iranian aceleaşi drepturi pe care le-a cerut pentru poporul egiptean, îşi arată adevărata faţă”, a spus secretarul american de stat.
Hillary Clinton a dorit să spună "foarte clar şi direct că SUA sprijină aspiraţiile" protestatarilor din Iran.
"Ţineţi pasul cu istoria!"
Fostul consilier pentru securitate naţională în timpul preşedinţiei George W.Bush, Stephen Hadley, crede că administraţia Obama trebuie să trimită, discret, emisari în ţările din regiune aliate ale SUA, care să ceară liderilor să conducă procesul de reformă politică şi economică pentru a preveni să fie înlăturaţi, în cele din urmă, cu forţa.
"Poporul iranian se uită la ce se întâmplă în Egipt, la faptul că în Irak şi în Afganistan au avut loc alegeri libere şi se întreabă : de ce nu şi la noi?", a precizat Stephen Hadley.
Multe voci spun acum că SUA trebuie să avertizeze alte guverne că ar putea avea aceeaşi soartă ca Hosni Mubarak, dacă nu ascultă cererile populaţiei şi că nu pot primi un cec în alb din partea Washington-ului.
"Cutia Pandorei s-a deschis iar acum jocul inteligent este acela de a ţine pasul cu istoria, de a nu o ţine în loc dar nici de a nu merge mult mai departe înaintea ei", spune fostul oficial CIA, Bruce Riedel, expert în Orientul Mijlociu.
Washingtonul monitorizează atent alte ţări din Orientul Mijlociu care ar putea deveni, în termeni de săptămâni, viitoarele puncte focale ale protestelor de masă, după Tunisia şi Egipt.
Între timp, administraţia Obama a început o adevărată ofensivă diplomatică în Orientul Mijlociu, Asia de Sud şi Europa pentru a solicita sfaturi şi a începe să elaboreze un plan pentru Egipt.