SUA şi Israelul cer unor ţări din Africa de Est, să primească părţi ale populaţiei palestiniene din Fâşia Gaza

Statele Unite şi Israelul au contactat oficiali a trei guverne din Africa de Est. Scopul a fost să discute despre utilizarea teritoriilor lor ca destinaţii potenţiale pentru mutarea palestinienilor dezrădăcinaţi din Fâşia Gaza, în conformitate cu planul propus de preşedintele Donald Trump. În acest sens s-a discutat cu Sudanul, Somalia şi reprezentanţi ai regiunii separatiste a Somaliei, cunoscută sub numele de Somaliland.

Corespondentul RRA Ion Ştiubea în Israel a realizat o sinteză pe această temă:

Agenţia de ştiri Associated Press a comunicat azi-dimineaţă că Statele Unite şi Israelul s-au adresat recent unor ţări din Africa de Est, cu solicitarea de a primi pe teritoriile lor părţi ale populaţiei palestiniene din Fâşia Gaza, care vor fi de acord să accepte planul preşedintelui Trump de refacere a zonei prin stimularea părăsirii ei de către actualii locuitori. Ţările vizate de iniţiativa americană sunt: Sudan, Somalia, Somaliland şi Maroc, dar toate s-au opus planului sau au negat orice abordare a lor de către oficiali americani sau israelieni.

Indiferent de veridicitatea informaţiilor, se pare că din starea de lucruri deschise de ele se poate detaşa cu certitudine un singur lucru, şi anume persistenţa viziunii preşedintelui Trump cu privire la viitorul Fâşiei Gaza prin strămutarea populaţiei, chiar dacă i-a nemulţumit profund, atât statele vecine enclavei şi în special Egiptul şi Iordania, dar şi state şi organizaţii europene. Mai mult, organizaţii ale drepturilor omului au prezentat propunerea americană ca o variantă de crimă de război, dacă ea ar fi rezultatul unor presiuni asupra populaţiei palestiniene.

Canalul 2 al televiziunii israeliene, care s-a referit ieri la acest subiect, a adăugat că alegerea ţărilor respective din estul Africii s-a făcut în funcţie de dependenţa lor, din mai multe puncte de vedere, de ajutoare specifice din Statele Unite, în ciuda faptului că nu întrunesc promisiunea preşedintelui Trump că deplasarea populaţie palestiniene s-ar efectua în zone atractive. Canalul israelian precizează, pe de altă parte, că ţările respective sunt pe cât de sărace, pe atât de problematice din punctul de vedere al tensiunilor interne, încât ar fi greu de crezut că populaţia palestiniană din Fâşia Gaza ar putea fi convinsă, fără nicio coerciţie, să se stabilească în astfel de ţări.

Planul preşedintelui Trump a fost evocat în cursul acestei săptămâni şi în cadrul vizitei efectuate la Washington de o delegaţie irlandeză condusă de premierul Micheál Martin. Şeful administraţiei americane a reafirmat cu acest prilej că niciun locuitor din Fâşia Gaza nu va fi expulzat, totul urmând să se facă atunci când vor fi întrunite toate condiţiile, de bunăvoie, prin consimţământul populaţiei.

Cu câteva zile în urmă, tot în cursul acestei săptămâni, cotidianul Wall Street Journal a citat câţiva palestinieni din Fâşia Gaza, care s-au stabilit la Berlin după începutul războiului dintre Israel şi Hamas şi care au declarat că aproximativ un sfert din populaţia enclavei ar părăsi-o de bunăvoie, dacă ar fi întrunite toate condiţiile necesare. Premierul Irlandei a accentuat în cadrul întâlnirii de la Washington cu preşedintele Trump că ţara sa este profund îngrijorată de blocarea ajutorului umanitar pentru Fâşia Gaza şi a insistat să se facă toate demersurile necesare pentru deblocarea lui. Perspectivele acesteia sunt însă incerte, după ce Hamasul a acceptat astăzi eliberarea unui singur ostatic israelian în viaţă, care deţine şi cetăţenia americană şi a patru cadavre de ostatici, de asemenea cu dublă cetăţenie, fapt care a înfuriat enorm autorităţile israeliene.