Şefii diplomaţiilor din Grecia, Cipru şi Israel au discutat despre proiectul de interconectare energetică
Miniştrii au lansat un mesaj comun că sunt ferm angajaţi să aprofundeze cooperarea lor strategică din Mediterana răsăriteană.

Articol de Radio România Actualităţi, 14 Martie 2025, 23:18
Grecia, Cipru şi Israelul şi-au reafirmat astăzi legăturile comune strategice, respingând totodată ambiţiile regionale ale Turciei. Şefii diplomaţiilor din cele trei ţări au discutat la Atena şi despre proiectul comun de interconectare energetică, în total valorând două miliarde de euro.
Corespondenta RRA de la Atena, Michaela Lambrinidou a transmis o sinteză pe acest subiect:
Pe fondul evoluţiilor geopolitice din Orientul Mijlociu, miniştrii de externe ai Greciei, Ciprului şi Israelului s-au întâlnit ieri la Atena pentru a lansa un mesaj comun că sunt ferm angajaţi să aprofundeze cooperarea lor strategică din Mediterana răsăriteană.
Ministrul grec de externe, Giorgos Gerapetritis, a ţinut să reitereze că promovarea consolidării cooperării şi acţiunile comune în domeniile precum comerţul, economia sau protecţia mediului marin, dar şi interconectivitate energetică, au o importanţă majoră, fapt ce este recunoscut şi încurajat şi de dreptul internaţional. Promovarea cooperării regionale prin interconectivitate face ca regiunea să fie mai sigură şi mai rezistentă într-un mediu de instabilitate generală, a mai subliniat Giorgos Gerapetritis, spunând că la întâlnirea avută recent la Washington cu omologul american, Marco Rubio, a ridicat chestiunea cooperării în format trei plus unu privind interconectivitate energetică din Mediterana de Est, la care secretarul de stat american a dat un răspuns pozitiv. Iar acest mesaj este de mare importanţă, deoarece va demonstra că această cooperare poate fi cuprinsă în planul general pe care noua administraţie americană îl are pentru arhitectura de securitate în regiunea Mediteranei de Est şi Orientul Mijlociu.
Reamintim în acest context că acest proiect ambiţios, denumit Great Sea Interconnector, urmăreşte conectarea reţelelor electrice ale celor trei ţări printr-un cablu submarin cu o lungime de 1.210 km, la adâncimi de până la 3.000 m, cu un cost estimat la aproximativ 2 miliarde de euro, susţinut parţial şi prin finanţare europeană.
În ciuda provocărilor precum dezacorduri financiare, dispute maritime sau obiecţiuni din partea Turciei, proiectul este considerat esenţial pentru securitatea energetică şi stabilitatea regională şi a Europei, facilitând integrarea surselor regenerabile şi reducerea dependenţei de combustibili.
/ editor Adriana Tudose /