Strategia folosită împotriva coronavirusului în Franţa
În Franța încep să apară tot mai multe semne de întrebare dacă strategia folosită împotriva coronavirusului a fost eficientă.
Articol de Florin Lepădatu, 12 Octombrie 2020, 08:03
Opt mari orașe din Franța, între care și Paris, sunt plasate acum în alertă maximă și obligate să aplice măsuri restrictive suplimentare în fața pandemiei de COVID-19, după ce duminică seară au fost adăugate Toulouse și Montpellier, din sudul țării, ca urmare a circulației intense a coronavirusului.
Autoritățile franceze au confirmat peste 16.000 de noi teste pozitive în ultimele 24 de ore, după ce peste week-end recordul a fost bătut de două ori, 20.000 vineri și 27.000 sâmbătă.
Alertă maximă se stabilește la o rată de peste 250 de cazuri noi la suta de mii de locuitori și când proporția de ocupare a paturilor la terapie intensivă ajunge la 30%.
Restricțiile implică în special închiderea barurilor și sălilor de sport, un protocol consolidat în restaurante sau public redus în amfiteatrele universitare și în centrele comerciale.
Corespondenta RRA Daniela Coman relatează: "Încep să apară tot mai multe semne de întrebare dacă strategia folosită până acum - testare, urmărire, izolare - este cu adevărat eficientă.
În Franța depistarea este gratuită și se fac peste 1,2 milioane de teste pe săptămână.
A revenit panica în spitale.
5.000 de noi bolnavi COVID au fost internați săptămâna trecută, dintre care 900 la reanimare.
Singurul aspect oarecum pozitiv ar fi că sunt incomparabil mai puține decese față de situația din primăvară.
Ieri au fost înregistrate 50, iar majoritatea pacienților internați la reanimare se restabilesc mult mai repede, fără să mai aibă nevoie de săptămâni la rând de spitalizare.
Problema acestui nou episod epidemic ar putea fi tocmai starea de oboseală de care se plânge personalul medical.
Potrivit unui studiu al Ordinului național al infirmierelor dat publicități ieri, 57% din personalul de îngrijire se declară epuizat profesional, 37% intenționează să părăsească în curând sistemul public de sănătate, iar 43% spun nu se mai văd făcând aceeași meserie peste cinci ani."