Statele Unite au recunoscut genocidul armean
Considerat istoric, gestul președintelui american Joe Biden ar putea înrăutăți și mai multe relațiile SUA cu Turcia.
Articol de Radiojurnal, 25 Aprilie 2021, 09:13
Statele Unite au recunoscut sâmbătă genocidul armean, denumire dată de mai multe țări ale lumii evenimentelor din timpul primului Război Mondial, când armata turcă a masacrat o mare parte din populația armeană a Imperiului Otoman.
Considerat istoric, gestul președintelui american Joe Biden ar putea înrăutăți și mai multe relațiile Americii cu Turcia, care a reacționat cu furie.
Reporter: Laurențiu Văduva - Evenimentele din 1915-1916 sunt o pată neagră pe relațiile dintre Armenia și Turcia. Atunci au pierit între un milion și un milion și jumătate de armeni de pe teritoriul fostului Imperiul Otoman, masacrați sau deportați de soldații turci.
Peste 30 de state ale lumii au recunoscut genocidul armean, denumire care stârnește mereu furia Turciei. Ankara nu recunoaște nici numărul victimelor și nici denumirea de genocid.
Acum, liderul de la Casa Albă, Joe Biden este primul președinte american care recunoaște genocidul armean. Este o declarație istorică și care pune capăt mai multor decade de limbaj atent al Washington-ului față de aliatul său strategic din Orient, Turcia.
Furie la Ankara, unde președintele Erdogan a denunţat politizarea către terți a dezbaterii despre ceea ce a fost atunci și a acuzat o mare nedreptate față de noile generații.
Entuziasm în toate comunitățile armene din lume, declarații calde la Erevan, momente solemne la memorialul genocidului armean.
Acest nou gest al Americii are loc pe fondul unei deteriorări fără precedent a relațiilor dintre Statele Unite și Turcia, mai ales din cauza cumpărării rachetelor rusești S-400 de către Ankara, a divergențelor pe tema siriană a drepturilor omului, a refuzului american de extrădare a clericului Fethullah Gülen sau a implicării unei bănci turcești în finanțarea Iranului.
Printre statele care au recunoscut până acum genocidul armean se numără Franța, Germania, Italia, Olanda, Canada, Rusia și Vaticanul, alături de organizații precum Consiliul Europei și Parlamentul European.
(PH)