Starea de urgenţă persistă la Lampedusa
Din cauza faptului că centrul de primire de la Lampedusa este arhiplin, clandestinii cum ajung pe insulă sunt controlaţi pentru a nu avea arme, sunt supuşi unui control medical, după care rămân liberi.
Articol de Elena Postelnicu, Corespondent RRA în Italia, 26 Martie 2011, 17:23
Starea de urgenţă continuă în insula Lampedusa. Între 500 şi 800 de refugiaţi, în mare parte tunisieni, debarchează pe zi în portul italian.
Deja confuzia este mare. Nu se mai ştie câţi sunt. Oricum peste 6000, potrivit localnicilor, chiar dacă autorităţile susţin că numărul străinilor ar fi în jur de 4000.
Deşi în fiecare zi se efectuează câte două-trei transporturi de străini în Sicilia sau la Bari, un număr aproape dublu intră în port.
Situaţia s-a agravat la Lampedusa cu atât mai mult cu cât apa şi mâncarea sunt aproape terminate. Autoritaţile locale solicită ajutoare.
Ministerul de Interne a decis ca de săptămâna viitoare două vapoare cu o capacitate de 500 de persoane să efectueze curse pentru a transfera imigranţii în Sicilia.
1000 de străni au ajuns în ”satul solidarităţii” din Mineo – Catania. Străinii părăsesc însă structura.
În acelaşi context, localnicii au protestat împotriva instaurării acestui centru, iar autorităţile au decis să redirecţioneze ceilalţi imigranţi din Lampedusa în alte zone ale Siciliei sau în regiunea Puglia.
Condiţii inumane pentru imigranţi la Lampedusa
Imigranţii sunt nemulţumiţi de condiţiile în care sunt ţinuţi la Lampedusa.
”Am dormit aici, jos, pe stadă” explică Mouffi (25 ani). ”Am dormit cum sunt îmbrăcat. Nici măcar o pătură nu am găsit, ca să mă acopăr. Aşa e viaţa. În Tunisia nu puteam să fac nimic. Am ajuns aici pentru un viitor mai bun, nu pentru a face probleme. Am venit pentru a munci şi a trăi. Acum întrebăm ce se întâmplă cu noi şi nu ne spun nimic. Suntem trataţi ca animalele”, spune cu tristeţe tânărul tunisian.
În portul din Lampedusa nu se poate respira. În zonă nu există toalete ecologice, nu există suficiente tomberoane de gunoaie, nu există băi în care străinii să îşi poată spăla o cămaşă.
Din cauza faptului că centrul de primire de la Lampedusa este arhiplin, clandestinii cum ajung pe insulă sunt controlaţi pentru a nu avea arme, sunt supuşi unui control medical, după care rămân liberi.
Abia după 5 - 6 zile de dormit pe străzi sau pe plajă, clandestinii primesc un număr şi sunt primiţi la centru. După care alte 8 - 10 zile ei reuşesc să primească un loc pe un vapor sau într-un avion care transportă imigranţii în alte zone din Italia.
Lampedusa fără turişti
Din cauza numărului mare de imigranţi, până la această oră nu există nici un fel de rezervare la hotelurile din Lampedusa pentru vacanţa pascală.
Insula, cu o suprafaţă de doar 20 km pătraţi, este o zonă frecventată în special de sărbători şi vara de turişti din Germania, Marea Britanie şi America.
În acest an însă nu se prevede un viitor prosper pentru turism. Proprietarii de hoteluri sunt foarte indignaţi şi intenţioneze să organizeze un protest.
Acord între Italia şi Tunisia
Italia şi Tunisia au semnat vineri un acord pentru combaterea imigraţiei clandestine.
Guvernul de la Tunis va bloca plecările spre Sicilia, iar cel de la Roma va pune la dispoziţie fonduri şi instrumente pentru a bloca plecările bărcilor neautorizate.
Italia a cerut autorităţilor tunisiene să întărească patrulele maritime, în contextul în care în ultimele zece săptămâni în sudul Peninsulei au ajuns 15.700 de tunisieni.
De asemenea, Italia va pune la dispoziţie 150 de milioane de euro, personal specializat şi instrumente pentru a bloca imigraţia clandestină dinspre Tunsia.
Românii de la Lampedusa
La o populaţie de 5800 de locuitori, pe insula Lampedusa trăiesc în jur de 300 de români.
Femeile au grijă de bătrâni, fac curăţenie sau lucrează în hotelurile din localitate pe perioada sezonului estival.
Bărbaţii lucrează în mare parte în construcţii sau în agricultură. Salariile conaţionalilor noştri sunt în jur de 600 – 800 de euro pe lună.
Aceştia recunosc că nu le-a fost uşor să se integreze. Georgiana Mihai, 22 de ani, originară din Buzău trăieşte de trei ani împreună cu părinţii ei pe insulă. Fata recunoaşte că a trecut prin multe ”experienţe de xenofobie” din cauza naţionalităţii sale.
”Când le spui că eşti român, imediat presupun că furi” spune tânăra. ” E ciudată atitudinea lor, dar e şi de înţeles, deoarece se confruntă zilnic cu imigranţii” completează românca, de meserie barman.