Stare de incertitudine după demiterea guvernului de la Chişinău
Potrivit Constituţiei, dacă legislativul nu va vota noul guvern în termen de 45 de zile de la prima propunere, parlamentul Republicii Moldova poate fi dizolvat.
Articol de Ianna Ioniţă, 13 Martie 2013, 10:23
La Chişinău, starea de incertitudine se menţine după demiterea Cabinetului Vlad Filat şi invitaţia pe care preşedintele Nicolae Timofti a adresat-o celor patru formaţiuni politice de a participa la consultări pentru desemnarea unui nou şef de cabinet.
Partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană se declară dispuse să negocieze, dar au poziţii diferite.
Partidul Democrat şi Partidul Liberal au anunţat că nu vor susţine un nou guvern condus de Vlad Filat, în timp ce Partidul Liberal Democrat, condus de actualul şef al cabinetului, a anunţat că singurul nume luat în calcul pentru postul de premier este tot Vlad Filat.
Într-o declaraţie difuzată marţi, comuniştii menţionează că unica soluţie pentru depăşirea actualei crize politice este organizarea alegerilor parlamentare anticipate şi tot comuniştii resping orice consultări menite să susţină formarea unui nou guvern şi menţinerea artificială a actualului regim.
Potrivit Constituţiei, dacă legislativul nu va vota noul guvern în termen de 45 de zile de la prima propunere, parlamentul poate fi dizolvat şi vor urma alegeri parlamentare anticipate şi dacă o a doua tentativă a şefului statului pentru învestirea guvernului eşuează.
Corespondentul nostru de la Chişinău ne-a transmis toate aceste detalii. Situaţia din Republica Moldova va fi prezentată la Bruxelles de premierul în exerciţiu al Republicii Moldova, Vlad Filat, care va participa joi la summitul Partidului Popular European.
Tot el va reprezenta Moldova şi la negocierile purtate de ţara sa şi UE cu privire la crearea zonei de comerţ liber şi încheierea acordului de asociere cu UE care a început luni şi va continua până la 15 martie.
Criza politică din Republica Moldova, ecouri în UE
În aceste zile la Bruxelles se află şi liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care a avut deja întrevederi cu oficialităţi europene pe tema demiterii săptămâna trecută a guvernului şi a destrămării Alianţei pentru Integrare Europeană.
Statele europene îşi manifestă disponibilitatea de a sprijini Republica Moldova în procesul de apropiere politică şi economică de UE, însă, în acelaşi timp, transmit un mesaj ferm Chişinăului în privinţa aşteptărilor pe care europenii le au de la politicienii moldoveni pro europeni.
Criza politică din Republica Moldova are ecouri în plan european, găsirea unei soluţii politice şi stabilitatea fiind evoluţiile dorite de europeni la Chişinău, transmite corespondentul Radio România, Luminiţa Apostol.
Grupul de prietenie cu Republica Moldova, la care au participat luni aici, la Bruxelles, mai mulţi miniştri de externe ai Uniunii, a transmis un mesaj de susţinere pentru eforturile Republicii Moldova de apropiere de UE, ca şi pentru intenţia Comisiei Europene de a accelera negocierile cu Chişinăul pentru acordul de asociere la Uniune, acord pe care Republica Moldova l-ar dori semnat înainte de summitul Parteneriatului estic de la Vilnius din noiembrie.
În acelaşi timp, europenii au transmis politicienilor pro europeni de la Chişinău că totul depinde de ei şi că, trebuie să pună mai presus de interesele politice, interesele naţionale.
Ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a spus după reuniune că, în perioada următoare, europenii vor păstra subiectul în prim-planul agendei, iar contactele cu partenerii de la Chişinău vor fi menţinute inclusiv prin intermediul familiilor politice europene.
Grupurile politice din PE, apel la stabilitate
Am discutat marţi cu trei deputaţi europeni, reprezentând cele trei mari grupuri politice din Parlamentul European, ei fiind în acelaşi timp şi membri ai Comisiei de politică externă a parlamentului.
Deputatul socialist Ioan Mircea Paşcu, vicepreşedinte al Comisiei de politică externă, a apreciat într-un interviu pentru Radio România că marile familii politice europene îşi vor folosi influenţa pentru a încerca o reconciliere a partidelor pro europene de la Chişinău.
"Până la urmă, această platformă comună este o platformă pentru integrare în UE şi, ca atare, asta reprezintă baza coaliţiei respective. Eu cred că toate grupurile politice vor proceda în felul acesta. Rămâne să vedem ce se întâmplă şi cu prietenii noştri liberali. Dl Filat aparţine Partidului Liberal şi să sperăm că atunci această intervenţie din partea grupurilor politice nu vor face decât să întărească mesajul primit deja oficial de moldoveni luni", a declarat Ioan Mircea Paşcu.
Deputatul Ioan Mircea Paşcu se întreba care va fi reacţia familiei liberal-europene. Aceeaşi întrebare i-am adresat-o deputatei liberale Norica Nicolai, membră a Comisiei de politică externă a Parlamentului European.
"Chiar în seara asta noi avem o întâlnire a şefilor de delegaţii cu preşedintele Partidului Liberal Democrat European, cu dl Graham Watson, şi îi voi cere lui Graham să încercăm cât se poate de repede posibil o delegaţie a liberalilor europeni la Chişinău pentru a discuta cu partidele liberale din Moldova care, în momentul de faţă sunt foarte bine poziţionate şi, sper eu, că destul de puternice. Ceea ce este însă benefic pentru noi este că ambele partide liberale sunt dedicate parcursului european al Moldovei şi, practic, batem la o uşă deschisă", a spus Norica Nicolai.
Deputata Norica Nicolai s-a arătat convinsă că vizitele unor politicieni europeni la Chişinău i-ar putea convinge pe politicienii moldoveni să găsească un acord pentru formarea unui nou guvern şi pentru a asigura ceea ce deputata a numit o relativă stabilitate.
Cum se poziţionează popularii europeni faţă de această chestiune? - l-am întrebat pe deputatul Cristian Preda, membru al Comisiei de politică externă în Parlamentul European, care a explicat că grupul popularilor europeni este în contact cu partidele respective din Republica Moldova.
În acelaşi timp, el şi-a exprimat speranţa că socialiştii de la Bucureşti vor face eforturi de mediere în relaţia cu Partidul Democrat de la Chişinău ce face parte din familia socialistă.
"Nu cred că în acest moment socialiştii, că sunt la Bucureşti, că sunt la Chişinău, îşi permit să joace o carte a instabilităţii în Republica Moldova, pentru că asta n-ar fi decât un câştig pentru comunişti. Este evident acest lucru şi de-asta cred că, dincolo de eforturile diplomatice în sensul foarte clasic al termenului, dincolo de eforturile europene, e bine să existe şi această mică presiune în interiorul familiei politice socialiste. Ce pot să vă spun este că, din perspectiva PPE, cu partenerii noştri din Republica Moldova aceste presiuni există, în sensul bun al termenului", a afirmat Cristian Preda.
Deputatul Cristian Preda a mai spus că eforturile europenilor de sprijin pentru Republica Moldova pot conduce la evoluţii pozitive, dacă şi la Chişinău va exista înţelepciune.