Sistemul judiciar "nu este imparţial"
În raportul Departamentului de Stat din SUA privind respectarea drepturilor omului în 2010 se arată că în România există o percepţie larg răspândită în rândurile populaţiei că justiţia este coruptă, lentă şi incorectă.
09 Aprilie 2011, 11:59
Secretarul de Stat Hillary Clinton a introdus raportul Departamentului de Stat privind respectarea drepturilor omului în 2010, arătând că acestea sunt o prioritate a Departamentului pe tot parcursul anului.
Hillary Clinton a arătat că administraţia Obama este în mod special deranjată de trei curente în escaladare în 2010 privind reprimări împotriva activiştilor societăţii civile în Venezuela, în Rusia, unde s-au înregistrat numeroase atacuri şi crime cărora le-au căzut victime ziarişti şi activişti şi în China unde reprimările par să se fi înrăutăţit în prima parte a lui 2011.
La capitolul România, se arată că sistemului judiciar îi lipseşte imparţialitatea. Acesta s-a aflat uneori sub influenţe politice, spune raportul pe 2010 al Departamentului de Stat privind drepturile omului.
Citiţi aici Raportul privind respectarea drepturilor omului în România | Tehnic, guvernul a respectat independenţa judiciară. Cu toate acestea publicul nu are încredere în sistemul judiciar. Există o percepţie larg răspândită în rândurile populaţiei că justiţia este coruptă, lentă şi adesea incorectă şi că judecătorii ar servi interese politice şi financiare. |
Consiliul Suprem al Magistraturii nu a reuşit să creeze proceduri pentru a se adresa potenţialelor conflicte de interes între membrii săi.
Raportul Departamentului de Stat arată că observatorii şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu imparţialitatea justiţiei, notând că unii membri ai parlamentului au continuat să lucreze drept avocaţi, în majoritate prin firmele lor asociate de avocatură.
În decembrie senatul a validat alegerea a 11 membri în Consiliul Suprem al magistraturii. Patru dintre aceştia au fost realeşi, deşi legea interzice aceasta, corupţia guvernamentală rămâne o problemă larg răspândită.
Deşi legislaţia românească prevede sancţiuni împotriva corupţiei oficiale, guvernul nu a aplicat în mod eficient legea, iar oficialii rămân adesea angajaţi în practici corupte, beneficiind de imunitate.
Indicatorii de corupţie ai Băncii Mondiale sugerează că aceasta a fost o problemă. Direcţia Naţională Anticorupţie investighează şi judecă corupţia la nivel înalt, inclusiv cazuri implicând oficiali parlamentari şi guvernamentali.
Atât DNA cât şi procurorul general au fost consideraţi eficienţi.
Cu toate acestea, răspunsul ineficient al autorităţilor în faţa corupţiei a rămas pe parcursul întregului an în miezul unei intense critici a publicului, al dezbaterii politice şi al scrutinului presei. Organizaţiile guvernamentale şi media au continuat să arate că nici un caz major de corupţie la nivel înalt nu a rezultat în sentinţe care să privească trimiterea în închisoare.
Pe de altă parte, raportul Departamentului de Stat constată că restituirea proprietăţilor rămâne extrem de lentă. Nu au fost restituite bisericile greco-catolice confiscate în 1948 de fostul guvern comunist.
Rămâne în efect o lege restrictivă a religiilor.
S-au înregistrat ocazional, pe de altă parte incidente antisemite implicând profanarea proprietăţii religioase, alături de evenimente cu o participare redusă, găzduite de organizaţii extremiste.