Reuniune extraordinară la Bruxelles privind situaţia din Egipt
Reuniunea a fost convocată în regim de urgenţă de Înaltul reprezentant pentru politică externă şi de securitate al UE, Catherine Ashton, ca urmare a recentelor evoluţii din Egipt.
Articol de Carmen Gavrilă, 21 August 2013, 07:30
După reuniunea de luni a ambasadarilor ţărilor Uniunii Europene la Bruxelles, miercuri se va desfăşura reuniunea extraordinară a miniştrilor Afacerilor Externe.
Reuniunea a fost convocată în regim de urgenţă de Înaltul reprezentant pentru politică externă şi de securitate al UE, Catherine Ashton, ca urmare a recentelor evoluţii din Egipt.
Ţara noastră va fi reprezentată la această reuniune de ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean.
Încă de zilele trecute, s-a pus problema ca la reuniune să se ia în discuţie dacă UE să suspende sau nu ajutorul financiar pentru Egipt, care se ridică la cinci miliarde de euro.
De remarcat însă că, de exemplu, Uniunea nu a transmis anul trecut o tranşă de un miliard de euro, pe care autorităţile de la Cairo o aşteptau.
Nu este exclus, spun analiştii, ca Europa să vrea totuşi să vadă înainte cum vor proceda SUA, care şi ele acordă Egiptului ajutoare consistente, atât în pachete destinate economiei, cât şi dotări Armatei egiptene.
Dacă Uniunea decide să suspende ajutorul financiar pentru Egipt, gestul ar fi mai degrabă simbolic decât practic, în condiţiile în care Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweitul şi Bahreinul au decis să ofere autorităţilor de la Cairo un sprijin de 12 miliarde de dolari.
În prezent, Arabia Saudită s-a declarat deschisă în favoarea noilor autorităţi egiptene, care au sprijinul armatei, în timp ce celălalt mare jucător în regiune, Qatar-ul, susţine în continuare fenomenul islamului politic, al cărui reprezentant consideră că este Partidul Egiptean Islamist, provenit din Frăţia Musulmană.
UE cere "garanţii democratice"
Dacă ajutorul de la statele arabe vine fără condiţionări, Uniunea Europeană în schimb, conform principiilor şi valorilor sale, cere în astfel de cazuri o serie, să spunem, de garanţii democratice. Însă, cel puţin până acum, în trecutul recent de la revoluţia egipteană, din 2011, nicio forţă politică egipteană nu a excelat prin aplicarea unor principii democratice.
Fostul preşedinte islamist Mohammed Morsi, acum aflat în arest într-o locaţie necunoscută, şi partidul său au tergiversat până la anulare orice dialog real cu forţele de opoziţie.
Apoi, Armata, care şi-a plasat greutatea decisivă în spatele demersului societăţii civile liberale egiptene de a-l înlătura de la putere pe Morsi, apelează şi ea la măsuri de forţă, e drept că, de multe ori, ca răspuns a acţiunii înarmate a Frăţiei Musulmane.
În acest context, pentru noile autorităţi egiptene, un gest european de întrerupere a ajutorului financiar ar echivala cu un vot de blam, în condiţiile în care întreaga criză politică egipteană porneşte de la chestiunea legitimităţii, de vreme ce preşedintele egiptean Mohammed Morsi a fost ales prin vot liber exprimat şi apoi înlăturat de la putere, în urma unor demonstraţii de amploare.
Frăţia Musulmană, din rândurile căreia provine fostul preşedinte Morsi, susţine că înlăturarea sa de la putere a fost ilegală, în timp ce tabăra liberală şi secularistă, cu sprijinul Armatei egiptene, susţine că populaţia l-a sancţionat pe preşedinte, fără să mai meargă la urne, iar înlăturarea lui de la putere a fost legitimată de cele 30 de milioane de egipteni care au cerut plecarea lui Morsi.
După o serie de apeluri către Frăţia Musulmană la colaborare politică, apeluri rămase fără răspuns, noua putere de la Cairo instalată de Armată a ordonat dispersarea sistematică a manifestaţiilor pro Morsi.
SUA au cerut Egiptului să nu interzică gruparea Frăţia Musulmană
Mesajul autorităţilor şi al Armatei către Frăţia Musulmană, inclusiv după zilele de ciocniri sângeroase de săptămâna trecută, a cuprins atât o invitaţie la incluziune politică, cât şi avertizări, că violenţa nu va fi permisă şi va fi oprită fără ezitare.
În condiţiile în care autorităţile egiptene au sugerat că ar putea să scoată în afara legii Frăţia Musulmană, SUA au cerut Egiptului să nu interzică gruparea.
Această cerere se justifică prin temerea că o dată exclusă din procesul politic şi democratic, Frăia Musulmană ar putea reveni la practicile sale teroriste.
Recentele violenţe din Egipt au determinat deja Washingtonul să anuleze o serie de excerciţii militare comune prevăzute cu Egiptul şi să amâne livrarea a patru avioane militare, fără să suspende însă şi asistenţa anuală de peste 1,5 miliarde de dolari acordată armatei egiptene.
Chestiunea ajutorului american pentru Armata egipteană este încă în discuţie, însă clar este că nimeni nu îşi doreşte ca armata egipteană să fie lipsită de resursele de care are nevoie ca să menţină un echilibru de securitate în Sinai, un focar de militanţi islamişti şi de jihadişti care ameninţă atât securitatea Israelului, cât şi a regiunii.
Însă nu e clar cum se va poziţiona Uniunea Europeană, în condiţiile în care, de exemplu, potrivit ministrului saudit de externe, după o întâlnire cu preşedintele Francois Hollande, Franta este dispusă să aştepte să vadă dacă va funcţiona un plan de tranziţie în Egipt, care să cuprindă amendarea Constituţiei şi organizarea de alegeri anticipate.