Republica Moldova are un nou guvern
Priorităţile noului guvern privesc integrarea europeană, o politică externă eficientă şi echilibrată, supremaţia legii, combaterea sărăciei, o creştere economică durabilă, dar şi descentralizarea puterii.
Articol de Cătălin Gomboş, 14 Ianuarie 2011, 15:35
Premierul desemnat, Vlad Filat, a prezentat vineri în Parlament noul executiv şi programul de guvernare.
Formarea noului executiv a fost marcată de negocieri aprinse între cele trei partide considerate proeuropene.
Priorităţile actualului program de guvernare sunt în linii mari aceleaşi ca şi cele pe care le-a avut primul guvern al Alianţei pentru Integrare Europeană instaurat după alegerile din iulie 2009.
Programul este intitulat "Integrare europeană, libertate, democraţie, bunăstare", iar principalele direcţii privesc integrarea europeană, reîntregirea ţării, o politică externă eficientă şi echilibrată, supremaţia legii, combaterea sărăciei, o creştere economică durabilă, dar şi descentralizarea puterii.
Pe de altă parte, Vlad Filat a vrut să dea asigurări că guvernul va fi unul care se va ocupa de treburile ţării, fără să poată fi supus la blocaje, cum s-au exprimat temeri în urma înfiinţării acelui prezidiu al alianţei, care trebuie să decidă în unanimitate agenda guvernului.
"Nu voi accepta nici un fel de condiţionalităţi ca prim-ministru şi activitatea executivului. Nu voi accepta transformarea guvernului dintr-o instituţie executivă într-o instituţie onorifică.
"Voi promova însă dialogul şi voi milita pentru găsirea consensului în activitatea guvernului", a spus Vlad Filat.
Adoptarea unei noi Constituţii a Republicii Moldova, inclusă în programul de guvernare
În programul de guvernare anunţat vineri s-a enunţat şi intenţia elaborării şi adoptării unei noi Constituţii a Republicii Moldova, iar acest aspect a fost deja criticat de Partidul Comuniştilor, în cursul dezbaterilor care au avut loc, comuniştii considerând că elaborarea unei noi legi fundamentale ţine de atribuţiile parlamentului.
Pe de altă parte, comuniştii au criticat şi lipsa unor indicatori clari din programul de guvernare, cum ar fi ţinte privind creşterea economică, însă Vlad Filat le-a replicat că este vorba de calitate, nu de cantitate.
Guvernul în linii mari arată foarte similar cu cel care a fost şi până acum.
Modificările sunt la ministerele care au aparţinut Alianţei Moldova Noastră, celălalt partener al Alianţei pentru Integrare Europeană, care de data aceasta nu a mai reuşit să intre în parlament.
Structura guvernului de la Chişinău | ||
Nume | Funcţie | Partid |
Vladimir Filat | Prim-ministru | PLDM |
Iurie Leanca | Ministrul de externe | PLDM |
Valeriu Lazăr | Ministrul economie | PDM |
Veaceslav Negruţă | Ministrul finanţelor | PLDM |
Alexandru Tănase | Ministrul justiţiei | PLDM |
Vitalie Marinuţă | Ministrul apărării | PL |
Marcel Răducan | Ministrul construcţiilor | PDM |
Anatol Şalaru | Ministrul transporturilor | PL |
Valentina Buliga | Ministrul protecţiei sociale şi familiei | PDM |
Boris Focşa | Ministrul culturii | PDM |
Alexei Roibu | Ministrul de interne | PLDM |
Mihai Şleahtiţchi | Ministrul educaţiei | PLDM |
Vasile Bumacov | Ministrul agriculturii | PLDM |
Gheorghe Şalaru | Ministrul mediului | PL |
Andrei Usatâi | Ministrul sănătăţii | PLDM |
Ion Cebanu | Ministrul tineretului | PL |
Pavel Filip | Ministrul telecomunicaţiilor, informaţiilor şi comunicaţiilor | PDM |
Mihai Moldoveanu | Vicepremier | PL |
Gheorghe Duca | Preşedintele academiei de ştiinţe | - |
Mihail Formuzal | Başkanul Găgăuziei | - |
Eugen Carpov | Vicepremier pentru reintegrare | - |
Desemnarea preşedintelui, o problemă majoră
Problema majoră a politicii din Republica Moldova rămâne desemnarea preşedintelui.
Alianţa celor trei partide nu are în continuare suficiente voturi pentru a-şi impune candidatul în faţa comuniştilor.
Primul pas pe care îl va face alianţa este acela de a încerca alegerea preşedintelui în parlament, pentru care este nevoie de două voturi, însă probabil între intenţiile alianţei este şi aceea de a schimba modul de alegere a preşedintelui.
Există o propunere venită chiar din partea comuniştilor care spune că în cazul în care nu se va reuşi alegerea acestuia cu 61 de voturi într-o primă etapă, să se scadă la 51 de voturi.
Probabil de aceea şi este menţionată între priorităţile programului de guvernare intenţia de modificare a Constituţiei.