Previziuni englezeşti pentru următorul sfert de secol

Cotidianul The Guardian a cerut unui grup de specialişti să facă predicţii despre cum va arăta lumea peste 25 de ani, fiind scanate domenii diverse, de la geopolitică la sport, de la nanotehnologie la economie, viaţa sălbatică sau din marile acumulări urbane, cu lucrurile bune sau rele ce pot apărea în următorii ani.

Geopolitică: Rivalii se vor ridica împotriva Statelor Unite

În opinia lui Ian Morris, profesor de istorie la Stanford University, după 2030, lumea va fi mult mai complicată, divizată între o sferă de influenţă americană care va cuprinde Europa, Orientul mijlociu şi sudul Asiei şi sfera Chinei care se va întinde în estul Asiei şi Africa.

Chiar în sfera sa de influenţă, Statele Unite vor avea de-a face cu noi provocări în care vin de la fostele ţări de la periferie.

Populaţiile largi şi educate din Polonia, Turcia, Brazilia dar şi vecinii lor vor reveni la valori tradiţionale iar Rusia îşi va continua renaşterea.

Fără îndoială, SUA va rămâne o putere mondială majoră.

Problemele financiare ale Americii se vor aprofunda în anii 2010, iar următoarea decadă ar putea aduce preşedinţi de talia lui Roosevelt sau Reagan.

Cele mai mari probleme ar putea apărea în urma instabilităţii care va lovi Africa şi Asia Centrală.

Cei mai mulţi dintre săracii lumii locuiesc în această zonă, iar schimbarea climei va produce cele mai mari pagube aici, unde armele nucleare vor prolifera, iar după 2030 marile puteri vor consuma multă energie în această zonă.

Dezvoltarea globală: "Un vaccin va scăpa lumea de SIDA"

Următorii 25 de ani vor reprezenta paşi importanţi ai lumii pentru dispariţia unor boli care afectează mai ales populaţia săracă, este de părere Tachi Yamada, preşedinte al programului de sănătate globală la Bill & Melinda Gates Foundation.

Poliomielita va fi eradicată în următorii 10 ani, cu spijinul a milioane de voluntari.

Este uşor de imaginat că în următorii 25 de ani, munca voluntarilor va salva alte milioane de vieţi, dar aceasta se va face şi prin realizarea unor vaccinuri care vor fi disponibile în lumea întreagă.

Vom avea de asemenea disponibilitatea de a eradica infecţia cu HIV şi s-ar putea crea chiar şi un vaccin împotriva SIDA, este de părere Tachi Yamada.

Energie: "O lume în care forţa muşchilor va fi din nou folosită, nu este o opţiune"

Să produci suficientă hrană, energie, apă pentru ca fiecare om să ducă o viaţă decentă este o enormă provocare.

Energia este un mijloc necesar, nu un scop.

Cu o populaţie de peste 6,7 miliarde de oameni cei mai mulţi dintre ei trăind în mediu urban, reîntoarcerea la o lume care va folosi puterea oamenilor şi a animalelor nu este o soluţie, apreciază Chris Llewellyn Smith, fost director general la CERN, director al proiectului mondial ITER, privind fusiunea nucleară.

Provocarea este aceea să reducem suficient de mult dependenţa de combustibilii fosili, care acum ne oferă 80% din energia folosită.

Aceast lucru este necesar atât pentru a reduce poluarea, cât şi pentru a nu se ajunge în situaţia în care preţul combustibililor fosili va fi prohibitiv.

Trebuie să reducem cererea de astfel de combustibili, prinschimbarea stilului de viaţă, prin creşterea eficienţei şi dezvoltarea unor sisteme alternative viabile, dar acest lucru nu va fi ieftin.

Era ce va urma combustibililor fosili nu poate veni fără o contribuţie importantă a energiei solare, a celei oferite de fisiunea şi fuziunea nucleară.

Dar, din păcate, cu rata actuală de investiţii în cercetarea şi dezvoltarea energiilor alternative, peste 25 de ani lumea va fi în continuare dependentă de combustibilii fosili, mai spune Chris Llewellyn Smith.

Publicitatea: Tot felul de lucruri vor fi vândute în pachete simple

Internetul, fragmentarea mass-media, telefoanele mobile, instrumente sociale permit consumatorilor să-şi recâştige puterea în detrimentul corporaţiilor.

Toate aceste lucruri sunt importante şi vor schimba modul în care publicitatea funcţionează, afirmă Russell Davies, head of planning al agenţiei Ogilvy and Mather.

În 25 de ani, vor fi multe produse a căror vânzare va fi permisă, dar care nu vor beneficia de publicitate, deorece guvernele vor decide că nu ar trebui să fie folosite din cauza impactului negativ al acestora asupra costurilor de asistenţă medicală sau de mediu, mai spune Russell Davies.

Vor exista tot felul de produse care se vor vinde în ambalaje simple, cu numele produsului scris cu caractere de tip generic, aşa cum se vorbeşte în prezent că se va folosi pentru ambalajele la ţigări.

Neurotehnologie: Fluxurile de informaţii vor ajunge direct la creier?

Vom avea în sfârşit un cadru care ne permită să traducem impulsurile electice în experienţe private, subiective?, se întreabă neurologul David Eagleman.

Aşa cum stăm acum, nu se ştie nici măcar cum ar putea arăta un astfel de proiect.

Dacă teoria acesta se dovedeşte a fi corectă, atunci vom fi mai aproape de a descărca creierele noastre în computere, permiţându-ne astfel să trăim pentru totdeauna, ca în Matrix.

Dar dacă teoria este incorectă, acest lucru ar fi la fel de interesant: creierul poate este ca un aparat de radio care recepţionează o emisie care nu a fost încă descifrată.

Singurul lucru de care putem fi siguri de este aceasta: oricât de trăznite ar fi predicţiile de astăzi, acestea se vor modifica în "lumina stranie a viitorului", mai spune neurologul şi scriitorul David Eagleman.

Hrană: Rusia va deveni o superputere în furnizarea de alimente

Ca răspuns la creşterea preţurilor, unii dintre noi ar putea reduce consumul de carne, dar vom creşte consumul de cereale, care nu au însă aceleaşi calităţi nutritive.

Acest lucru va crea, probabil, clase nu sociale ci alimentare, unde unii vor fi supravieţuitori cu o dietă bazată pe carbohidraţi şi grăsimi-grele, în timp ce cei cu bani vor face provizii de proteine.

Cereale importate pe care le consuma Vestul, vor veni de la culturile modificate genetic.

Întrucât schimbările climatice vor modifica structura solului din Europa de Sud şi Africa de Nord, vor fi folosite soiuri mai eficiente de porumb, grâu şi orz.

La nord, Rusia va deveni o superputere alimentară la nivel mondial pentru că schimbările climatice vor transforma stepele şi peisajul siberian îngheţat în terenuri fertile, consideră Jay Rayner, realizator TV.

Modă: Tehnologia va crea haine inteligente

Cred că tehnologia are cu siguranţă posibilitatea ca în următorii ani să ne facă să avem un dialog cu hainele noastre, este de părere Dilys Williams, designer şi director la London College of Fashion.

Deja tehnologia este utilizată pentru a crea haine care ne vin mai bine şi care sunt capabile să ne transmită diverse informaţii.

Implicare tehnologiei în lumea modei nu este doar o chestiune de funcţionalitate.

Moda a trecut printr-o trasnformare în ultimii 25 de ani, de la a fi a fost foarte mult preţuită, la ceva care aproape a devenit de unică folosiinţă, din cauza scăderii preţurilor acestor produse prin producţia de masă.

De fapt, ne-am schimbat complet relaţia noastră faţă de haine şi există un sentiment real printre designerii care spun că încearcă să revină la desenele lor cu elemente cu conţinut emoţional.

Cred că lumea modei, în următoarele decade, se va îndrepta spre mai multă enfază, la preţiozitate, pentru a descoperi noi moduri de a comunica cu cei din jur şi feluri noi de a ne face să ne simţim bine, mai spune Dilys Williams.

Natura: "Vom redefini sălbăticia"

Populatia umană s-a dublat din anii 60 şi va mai creşte cu o treime până în 2030.

Cererile pentru hrană, apă şi energie vor creşte, omul intrând în mod inevitabil în competiţie cu alte specii.

Oamenii folosesc deja 40% din producţia mondială de energie şi acest lucru va trebui să crească, cu consecinţe importante pentru natură.

Cred că vom putea conserva speciile abia atunci când vom încerca asta cu adevărat, spune Georgina Mace, profesor la Imperial College London.

În opinia sa , în 2035 principalele specii de animale şi plante vor exista, dar din păcate o mare parte din biodivesitate va dispărea.

Vor dispărea microoorganisme din sol, planctonul din oceane şi o parte din pădurile tropicale sau cele care mai există în zonele temperate.

Supravieţuitoare vor fi speciile care sunt folositoare omului şi acelea de care ne pasă suficient pentru a le salva.

Din ce în ce mai mult nu vom mai trăi ca o parte a naturii, ci doar alături de ea, şi vom redefini ceea ce înţelegem acum prin sălbatice şi pustietate, mai spune Georgina Mace.

Arhitectură: Ceea ce înseamnă oraş se va schimba

În 2035, cea mai mare parte a umanităţii va trăi în "favelas", consideră Rowan Moore, specialist în arhitectură.

Acest lucru nu va fi un lucru bun, pentru că mulţi oameni vor trăi în locuinţe foarte sărace, dar va exista şi o parte bună.

Aceasta va însemna că oraşele vor fi formate din mici unităţi organizate şi conduse, în cel mai bun caz, de oameni care vor şti ce este bine pentru ei, sau, în cel mai rău caz, de către capii lumii interlope locale.

În cazul în care visul actual al agriculturii urbane va deveni realitate, distincţia între oraş şi sat se va estompa.

Marea Britanie va arată mult mai diferit peste 25 de ani, faţă de schimbările mici care s-au petrecut în ultimii 25 de ani, crede Rowan Moore.

Sport: Transmisiunile sportive vor folosi holograme

Globalizarea din sport va continua.

Este un lucru care se va vedea curând la Jocurile Olimpice din 2016 de la Rio de Janeiro şi Cupa Mondială din Qatar din 2022.

Vor fi modificări ale calendarului sportiv, legate de schimbările climatice, iar programarea transmisiunilor TV va ţine mai mult seama de fusul orar în funcţie de zonele de interes, consideră Mike Lee, preşedintele Vero Communications.

Sportul va folosi noile tehnologii, iar televiziunile vor creşte viteza, având posibilitatea ca în scurt timp să transmită în timp real imagini holografice.

Transport: Mai multe vehicule automate

Nu este foarte greu de prevăzut cum va arăta transportul peste 25 de ani.

Tehnologia informaţiei, reţelele de comunicaţii şi schimbările făcute de dezvoltarea internetul mobil, vor face ca transportul cu autoturismele să fie mult mai sigur, consideră Frank Kelly, profesor de matematică la Cambridge University.

Instinctul de a călători este înnăscut în noi, dar va trebui să o facem într-un mod mai eficient în ceea ce priveşte emisiile de carbon.

Frank Kelly crede că vor folosi mai mult bicicleta şi mersul pe jos.

În zonele urbane aglomerate am putea avea benzi rulante, pe care le vedem în aeroporturi, dar şi mult mai multe scutere.

Vor fi mai multe masini automate, cum ar fi cele testate recent de cei de la Google.

Maşinile fără şofer vor fi mai sigure, dar când se vor întampla accidente, acestea vor fi de mărimea unei catastrofe aeriene.

Sănătate: Ne vom simţi mai bolnavi

Vom cheltui mai mult pe sănătate, dar de asemenea vom lua măsuri pentru a ne influenţa sănătatea.

Bugetul Statelor Unite prevede că cheltuielile de sănătate din această ţară vor creşte de la 17% în prezent, la 25% în anul 2025 şi 49% în 2082.

Previziunile acestea par a fi concepute pentru a şoca, dar ele conţin un sâmbure de adevăr.

Cheltuielile privind sănătatea şi locuri de muncă în domeniul sănătăţii trebuie să însă să crească, crede Geoff Mulgan, director executiv al Young Foundation.

Unele din cheltuieli vor fi legate de cele cauzate de prosperitate, cum ar fi celeproduse de obezitate, de consumul de alcool dar şi de accidentele produse de cei care practică sporturi extreme.

Până în 2030 sănătatea mentală va fi tratată ca şi cea fizică.

Medicina va descoperi medicamente "inteligente" pentru diverse boli mentale, dar cel mai mare impact îl vor avea deschiderea de centre de meditaţii în şcoli sau "săli de gimnastică a creierului" pentru cei în vârstă.

Asistenţa medicală va semăna mai mult cu sistemul educaţional.

Medicul ne va "prescrie" un scurt curs care ne va învăţa cum să ne gestionăm diabetul sau problemele cardiace, iar acasă vom avea un tutore electronic, care ne va ajuta şi ne va oferi informaţii despre starea noastră de sănătate.

Poveştile: Încercaţi un Twitter clasic

Citeşti tot mai puţine cărţi?

Să citeşti o carte înseamnă să petreci peste 20 de ore alături de un scriitor şi de povestirea sa, iar aceasta cere motivaţie.

Merită să citeşti, ca exerciţiu, beneficiile sunt multe iar plăcerile oferite sunt mari, consideră romanicera Naomi Alderman.

Dar acest obicei va fi pe cale dispariţie.

Vestea proastă este că peste 25 de ani vom citi mai puţine cărţi doar pentru plăcerea noastră.

Dar autorii nu trebuie să se îngrijoreze prea mult.

Cititorii electronici vor fi mai uşor de convins să cumpere o carte nouă, chiar dacă puţini vor parcurge primele 100 de pagini.

Poveştile nu vor deveni mai puţin populare, vor fi peste tot, de la reclame, la mesaje pe Tweeter.

Acestea sunt doar începutul, iar posibilităţile incitante de literatură pe net vor fi explorate, iar poveştile vor explora modul hipertextual în care folosim internetul.

Părerea mea este ca, în 2035, povestile vor fi omniprezente.

Vor fi de genul telenovelă pe care o vei putea vedea pe iPod în timp ce faci naveta, sau o poveste (care încorporează reclame) de care te vei bucura într-un supermarket aglomerat.

Iar angajatorul te "va mitui" cu poveşti care să te facă să te concentrezi mai bine asupra muncii tale, mai crede romanicera Naomi Alderman.