Politica poloneză la răscruce
Va reuşi dreapta poloneză să se refacă în răstimpul scurt de până la alegerile anticipate şi să profite de un eventual "vot emoţional"?
Articol de Sorin Solomon, 15 Aprilie 2010, 14:46
"Viitorul preşedinte al Poloniei va fi, cu siguranţă, un critic al Rusiei", a declarat pentru Rusia Today analistul politic Dmitry Babich, şeful departamentului internaţional al săptămânalului Moscow News.
În opinia acestuia, preşedintele interimar Borislaw Komorowski are cele mai mari şanse de a câştiga viitoarele alegeri prezidenţiale, fiind susţinut de partidul Platforma Civică, de orientare liberală.
De fapt, în opinia lui Dmitry Babich, şanse mari de câştig au candidaţii care vor fi susţinuţi de cele mai importante partide: Platforma Civică şi Lege şi Justiţie.
Acesta din urmă l-a sprijinit pe Lech Kaczynski la alegerile din 2005, partid care este acum condus de Jaroslaw Kaczynski, fost premier şi fratele geamăn al preşedintelui decedat.
Preşedintele în exerciţiu, Bronislaw Komorowski, şi-a anunţat candidatura la sfârşitul lunii trecute şi va fi susţinut de partidul Platforma Civică. Foto: AFP.
"Probabil, candidatul partidului de la conducere, Platforma Civică, va învinge în alegeri. Bronislaw Komorowski este un politician care critică Rusia. Este şi el un fost disident, ca şi Kaczynski", a mai spus analistul politic Dmitry Babich.
Jurnalistul Guiletto Chiesa, fost europarlamentar, apreciază că viitoarea conducere a Poloniei va reconfigura relaţiile ţării atât cu UE cât şi cu Rusia.
Cei doi fraţi gemeni au înfiinţat împreună partidul "Lege şi Ordine". Foto: AFP.
"Este clar că Lech Kaczinsky avea opinii anti-ruse, şi acesta este unul dintre motivele pentru care a avut sprijin popular, dar de asemenea avea probleme cu UE, tot din cauza neîncredereii sale faţă de Rusia" a mai spus Guiletto Chiesta pentru site-ul rt.com.
Analistul politic al postului de radio "Vocea Rusiei", Anton Bespalov, a declarat pentru rt.com că nu se aşteaptă la "nelinişti" create din cauza vidului de putere din cauza dispariţiei unei bune părţi a elitei politice în accidentul de la Smolensk.
"Sistemul politic polonez este robust şi nu va fi zguduit în nici un fel de accident. Societatea poloneză are un puternic sens al solidarităţii", a precizat Anton Bespalov.
Tomasz Zarycki, director adjunct al Institutului de studii sociale al Universităţii din Varşovia, a declarat pentru un blog din Polonia că "fraţii Kaczynski au avut un rol important al politicii poloneze de dreapta, bazată pe ideile de mândrie naţională, apărarea intereselor naţionale şi criticarea liberalismului atât în sferele economice cât şi sociale".
În opinia sa, dreapta poloneză este acum fragmentată şi caută lideri puternici care să unească electoratul polonez şi să ofere partidului o nouă faţă.
"Este greu de prevăzut ce va întâmpla în urma acestei tragedii. Este un eveniment fără precedent şi teoretic pendulul politic poate merge în orice direcţie", a mai precizat Tomasz Zarycki.
Alegerile prezidenţiale anticipate
Fostul preşedinte Lech Kaczynski nu a apucat să anunţe dacă va căuta să câştige un nou mandat, deşi existau destule motive de a considera candidatura sa drept foarte probabilă.
În aceste condiţii, candidatul cotat cu şanse mari era Borislaw Komorowski, cu atât mai mult cu cât la putere se afla partidul care îl susţine, Platforma Civică, şi care a făcut o impresie bună polonezilor în timpul crizei economice de anul trecut.
În alegerile parlamentare din 2007, Platforma Civică a câştigat alegerile şi l-a alungat din fruntea guvernului pe Jaroslaw Kaczynski şi l-a instaurat pe actualul premier Donald Tusk, politician cu vederi pro-europene, aflat în conflict deschis cu fostul preşedinte.
Celălalt partid important, Lege şi Justiţie, fondat de gemenii Kaczynski, era în pierdere de altitudine, iar acum, cu conducerea decapitată, poate părea că se va prăbuşi.
Dar catastrofa de la Smolensk poate crea prin recul un val de simpatie pentru fratele geamăn al preşedintelui decedat.
Dacă va candida, Jaroslaw Kaczynski ar putea genera un puternic vot emoţional şi ar putea readuce partidul din nou la putere.
Chiar şi asocierea tragediei de la Smolensk, cu crimele comise de sovietici la Katyn în urmă cu 70 de ani, moment care urma să fie comemorat de Lech Kaczynski în ziua accidentului, poate creşte sentimentele antiruseşti ale polonezilor şi aşa destul de puternice.
Analiştii nu sunt dispuşi să facă previziuni acum, la câteva zile de la tragedia de la Smolensk şi cu două luni înainte de alegeri.
De fapt, data alegerilor nu a fost anunţată oficial pentru a aştepta înhumarea preşedintelui, dar cea mai probabilă dată pentru organizare a scrutinului prezidenţial este 20 iunie.
Dar cel mai probabil, polonezii vor avea de ales între Borislaw Komorowski - vicepreşedintele partidului Platforma Civică, din care face parte şi actualul premier Donald Tusk, liberal cu vederi pro-UE - şi preşedintele partidului Lege şi Justiţie, Jaroslaw Kaczynski - care seamănă nu numai fizic cu fratele său geamăn ci şi în gândire: catolic practicant, conservator, eurosceptic şi critic perseverent al Rusiei.