James Cameron, al treilea om care ajunge în Groapa Marianelor
Regizorul James Cameron a explorat singur, timp de câteva ore, la bordul unui minisubmarin cel mai adânc loc de pe Terra.
Articol de Beatrice Brăileanu, 26 Martie 2012, 13:05
Canadianul James Cameron, regizorul filmelor "Titanic" şi "Avatar", a plonjat singur în Groapa Marianelor din Oceanul Pacific, la bordul unui minisubmarin ce are o lungime de opt metri, denumit Deepsea Challenger.
El a devenit primul om din istorie care a explorat, de unul singur, timp de câteva ore, cel mai adânc loc de pe Terra.
Submarinul, care a necesitat opt ani de cercetări ştiinţifice, este capabil să reziste la presiuni uriaşe.
Regizorul, în vârstă de 57 de ani, are deja 72 de scufundări la activ, dintre care 12 au fost realizate în timpul filmărilor pentru lungmetrajul "Titanic".
După ce a petrecut mai multe ore în apele adânci ale Pacificului, a adus la suprafaţă imagini, "pentru a cunoaşte şi înţelege mai bine această zonă necunoscută a planetei", au declarat reprezentanţii societăţii National Geographic, care coordonează expediţia Deepsea Challenge.
Recordul precedentdatează din 1960
James Cameron este "prima persoană din lume care a atins fundul oceanului, singur, în cea mai adâncă zonă din scoarţa terestră, la o adâncime record de 10.898 de metri, luni, 26 martie, la ora locală 07.52 (duminică, 25 martie, ora 22.52 GMT)", au anunţat reprezentanţii societăţii National Geographic.
După o urcare care a fost mai rapidă decât era prevăzut, în circa 70 de minute, minisubmarinul, căruia membrii expediţiei i-au spus "torpila verticală", a reapărut la suprafaţă la o distanţă de circa 500 de kilometri de insula americană Guam.
Groapa Marianelor, care apare pe hărţi sub forma unei cicatrice, având lungimea de 2.550 de kilometri, ajunge la adâncimea de 11.200 de metri în punctul numit Challenger Deep, o groapă mai adâncă decât înălţimea muntelui Everest (8.850 de metri).
Este locul cel mai ostil de pe Pământ, cufundat într-un întuneric permanent.
Video: James Cameron a doborât recordul din 1960
Precedentul record de scufundare oceanică datează din 23 iunie 1960, când locotenentul din marina americană Don Walsh şi oceanograful elveţian Jacques Piccard s-au scufundat la bordul batiscafului militar american Trieste în Groapa Marianelor şi au atins scoarţa terestră la adâncimea de 10.916 metri.
Însă ei au putut să petreacă acolo doar 20 de minute.
Ajuns în Groapa Marianelor, James Cameron a confirmat că toate sistemele "au funcţionat ok" şi a trimis un mesaj pe Twitter în care spunea că abia aşteaptă să împărtăşească cu ceilalţi lucrurile pe care le vedea în acel moment.
Expediţia va fi prezentată într-un documentar 3D
Înghesuit într-o cabină "la fel de strâmtă ca o capsulă Apollo", potrivit societăţii National Geographic, James Cameron a avut misiunea să filmeze în 3D fundul oceanului, cu ajutorul unor proiectoare puternice, şi să aducă la suprafaţă diverse specimene, care vor fi studiate de experţii din biologie marină, astrobiologie, geologie marină şi geofizică.
Această expediţie va fi prezentată într-un documentar 3D, difuzat în sălile de cinema şi pe postul de televiziune National Geographic şi va servi ca bază pentru o serie întreagă de programe educative.
Submarinul a urmat un traseu creat pentru a explora un număr cât mai mare posibil de medii - sedimentele din scoarţa terestră, dar şi rocile înconjurătoare, surse bogate de informaţii pentru geologi.
În timpul scufundării sale, James Cameron a traversat palierul în care trăieşte 90% din fauna marină, zona ultimelor raze de lumină, iar apoi ultima porţiune locuită cu forme de viaţă cunoscute, pentru a ajunge după două ore şi jumătate în cel mai puţin explorat loc de pe planetă.
James Cameron a fost numit în 2011 explorator rezident pentru National Geographic.
Regizorul canadian James Cameron este considerat un expert în domeniul filmărilor care folosesc tehnologii revoluţionare.
Lungmetrajele "Avatar" şi Titanic", regizate de Cameron, sunt filmele cu cele mai mari încasări din istoria cinematografiei - 2,78 miliarde de dolari, respectiv 1,84 miliarde de dolari.