Imigraţia clandestină, discutată de liderii UE
Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a anunţat că discuţia pe tema imigraţiei clandestine va fi reluată şi la summitul din decembrie.
25 Octombrie 2013, 19:29
În concluziile comune transmise la finalul reuniunii de la Bruxelles se arată că semnele unei reveniri economice sunt vizibile în Europa, dar statele membre trebuie să continue eforturile de punere în valoare a potenţialului de creştere, de creare de locuri de muncă şi de îmbunătăţire a competitivităţii.
Problemele şi soluţiile economice nu au fost singurele teme ale reuniunii.
Astăzi, liderii europeni au discutat despre semnarea unui acord de asociere cu Ucraina, în perspectiva summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, din luna noiembrie, dar şi despre migraţia clandestină.
Problema imigraţiei clandestine pe teritoriul UE a fost cea mai substanţială temă a summitului de la Bruxelles.
Subiectul a fost inclus de urgenţă pe agenda summitului la presiunile guvernului italian condus de Enrico Letta, ca urmare a tragediei din Lampedusa, o localitate aflată în largul coastei italiene.
Amintesc că peste 300 de imigranţi, încercând să găsească un refugiu şi o viaţă mai bună în Europa, şi-au pierdut viaţa în urma unui naufragiu.
Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a anunţat că discuţia pe această temă va fi reluată şi la summitul din decembrie.
"Am cerut statelor membre şi am decis să revenim asupra problematicii azilului şi migraţiei în decembrie, precum şi privind protejarea statelor afectate de imigraţia clandestină", spune Herman Van Rompuy.
Italia, Grecia, Malta şi Cipru cer acţiuni concrete
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a insistat pe acţiunea imediată a statelor membre după tragedia de la Lampedusa.
Dimensiunea tragediei umane din Marea Mediterană ne facem să decidem să acţionăm acum.
UE nu poate accepta ca mii de oameni să moară la graniţele sale, a spus Jose Manuel Barroso.
Problema nu este nouă.
În urma unor războaie civile sau răsturnări de regim în ţări din Africa sau Orientul Mijlocviu, flancul sudic al UE, state membre riverane Mării Mediterane sunt supuese unor valuri de imigranţi venind din aceste zone.
Italia, Grecia, Malta şi Cipru au solicitat în mai multe rânduri acţiuni concrete din partea Europei pentru a le ajuta să administreze mai eficient astfel de situatii de urgenţă.
Apelul lor a rămas până acum fără ecou.
Sistemul în vigoare în prezent, aşa numitul Dublin 2, obligă ţările în care sosesc migranţii să se ocupe singure de cererile de azil şi primirea refugiaţilor, iar majoritatea statelor Uniunii nu vor ca această regulă să fie modificată.