Franţa şi Germania, la braţ în problema refugiaţilor
Preşedintele Franţei François Hollande a lansat aseară la Bruxelles ideea unei noi reuniuni internaţionale asupra Siriei, transmit agenţiile de presă.
24 Septembrie 2015, 05:53
Preşedintele Franţei Francois Hollande a lansat aseară la Bruxelles ideea unei noi reuniuni internaţionale asupra Siriei, transmite într-o ştire de ultimă oră Agenţia France Press.
El propune dinamizarea proceselor politice din Siria prin atragerea mai multor actori, Hollande amintind de conferinţele de la Geneva unde a participat şi Federaţia Rusă.
În privinţa summitului, el va susţine lansarea cât mai rapidă a centrelor unde se va putea face distincţia dintre refugiaţii propriu-zis şi imigranţii economici.
Înainte ca preşedintele Francois Hollande să facă deplasarea la Bruxelles, la summitul consacrat sosirii masive a migranţilor în Europa, câţiva ziarişti au putut lua cunoştinţă de poziţia Franţei în această problemă.
Trebuie spus în primul rând că preşedintele francez este pe aceeaşi lungime de undă cu cancelarul german Angela Merkel şi el vrea să arate că solidaritatea între Paris şi Berlin funcţionează fără probleme.
Principala chestiune dezbătută la summit este repartizarea între ţările europene a unui număr de 160 de mii de refugiaţi. În plus de cei 40 de mii pentru care s-a găsit o înţelegere, Comisia Europeană de la Bruxelles a propus să fie repartizaţi încă 120 de mii.
Parlamentul European şi-a dat acordul, rămânea deci aseară decizia politică la nivelul şefilor de stat şi de guvern ai celor 28 de ţări membre ale Uniunii.
În ceea ce priveşte numărul de refugiaţi pe care Franţa este gata să-i preia, este vorba de 6700 din cei 40 de mii pentru care s-a găsit deja un acord şi de 24 de mii din cei 120 de mii despre care încă se discută.
Au fost preluaţi încă 1000 de refugiaţi din Germania, ca un gest de solidaritate faţă de cancelarul Angela Merkel.
În ceea ce priveşte modalităţile de punere în practică a repartizării refugiaţilor, de remarcat că Franţa refuză să vorbească despre cote din respect pentru cei în cauză, în ceea ce priveşte deci modalităţile practice, lucrurile sunt ceva mai complicate.
Parisul insistă asupra necesităţii de a se constitui cât mai rapid aşa-numitele hot spot-uri centrele în care printre migranţi să poată să fie determinaţi cei care sunt cu adevărat refugiaţi şi care sunt doar migranţi economici.
Se estimează că 40% dintre persoanele care au intrat în Ungaria cu intenţia de a merge în primul rând în Germania vin din Balcani, şi nu din ţări aflate în război cum este Siria.
Stabilirea unui sistem unic de azil politic la scara UE este o necesitate imperioasă pentru Franţa, tot aşa cum Parisul vrea să protejeze frontierele Uniunii.
Ce-i drept, pentru moment nu par să existe planuri concrete pentru a se face faţă situaţiei, mai ales dacă se va depăşi numărul de 160 de mii de migranţi a căror repartizare este propusă de Comisia de la Bruxelles.