Franţa se confruntă cu o puternică criză de personal medical, amplificată după pandemie
Multe cadre au părăsit sistemul şi şi-au schimbat meseria, mai ales asistenţi şi infirmieri, după experienţa stresantă pe care au traversat-o.
Articol de Radio România Actualităţi, 06 Ianuarie 2023, 23:54
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat mai multe măsuri în domeniul sănătăţii, în condiţiile în care Franţa se confruntă cu o puternică criză de personal medical, amplificată după pandemie.
Corespondenţă de la Paris - Reporter: Daniela Coman - Preşedintele Emmanuel Macron a identificat cauze multiple ale situaţiei cu care se confruntă în prezent spitalul de stat, cea mai greu de rezolvat pe termen scurt fiind criza de personal, care s-a amplificat după pandemie. Multe cadre au părăsit sistemul şi şi-au schimbat meseria, mai ales asistenţi şi infirmieri, după experienţa stresantă pe care au traversat-o. Nu există soluţii miracol, iar banii nu pot face totul, pentru că formarea de medici şi de cadre medii este de lungă durată - a subliniat preşedintele. El a fost foarte direct şi a avertizat că situaţia medicală riscă să se degradeze în următorii 10 ani. Pentru a menţine sistemul în funcţiune şi a continua îngrijirea francezilor, preşedintele Macron a cerut o mai buna organizare a activităţii, a fluxurilor, a echipelor şi a timpului de lucru în spitale pentru a nu se mai ajunge la epuizarea personalului medical, ci, dimpotrivă, a creşte atractivitatea pentru aceste profesii, iar urgenţă numărul unu este pregătirea şi angajarea de cadre medicale medii.
Emmanuel Macron: A crescut numărul de locuri pentru infirmieri şi asistenţi în şcolile sanitare, peste 20% în trei ani, şi datorită implicării autorităţilor regionale, vom putea forma şi mai mulţi. Problema este că mulţi dintre ei renunţă la şcoală înainte să termine, aproape 30%. Alţi 10 - 15% nu reuşesc la examenul final. Aşa că dacă mizăm pe 100 de cadre noi, numai 55 ajung în spitale. Vom continua să creştem numărul de locuri, dar va trebui să îmbunătăţim sistemul de selecţie pentru a determina gradul de motivare al candidaţilor. Iar în al doilea rând, trebuie să revedem organizarea şi funcţionarea studiilor medicale.
Daniela Coman: Preşedintele francez a promis o mai bună salarizare pentru medicii şi asistenţii care vor fi de acord să meargă în zonele aşa-numite deşert medical, unde nu există niciun fel de personal medical. Apoi, referindu-se la un aspect pe care cetăţenii îl reclamă de mult ,şi anume numărul prea mare de personal administrativ în spitalele de stat, preşedinte Macron a spus că administraţia trebuie mai bine folosită, astfel încât să preia efectiv toate sarcinile non-medicale, degrevându-i astfel pe medici de orice obligaţie birocratică şi lăsându-i să li se dedice doar pacienţilor. În acelaşi timp, el a insistat pe dezvoltarea programelor de prevenţie pentru a avea o populaţie sănătoasă. Acum doi ani, în timpul pandemiei, preşedintele Emmanuel Macron promite investiţii gigant în sistemul de sănătate: modernizarea şi creşterea numărului de paturi în spitalele publice, formarea unui număr mult mai mare de personal medical de toate categoriile. Cu toate infuzia de fonduri în sănătatea publică, în primul mandat al lui Macron au fost alocate 12 miliarde de euro pe an pentru creşterea salariilor cadrelor medicale şi 19 miliarde pentru investiţii în spitale. Sistemul medical din Franţa, cel mai performant şi mai uman din lume, îşi arată slăbiciunile în cel puţin câteva sectoare unde statul promite intervenţia imediată: serviciile de urgenţă, spitalele de pediatrie, asistenţa medicală pe termen lung.