"Erdogan transformă Turcia în bolnavul Europei"

Președintele turc subscrie la teoria conspirației și se prezintă drept câștigător în criza ambasadorilor, ascunzând totodată că amestecul său pentru atenuarea inflației a distrus lira.

Într-o mișcare percepută de analiști și oponenți ca o cortină de fum pentru a acoperi instabilitatea economică rampantă din Turcia, președintele Recep Tayyip Erdogan i-a declarat persona non grata pe zece ambasadori occidentali la Ankara, printre aceştia aflându-se şi cei ai Statelor Unite, Germaniei şi Franței.

Această catalogare a fost pasul anterior retragerii diplomaților, a căror încetare a mandatului trebuia comunicată oficial.

Furtuna s-a dezlănțuit după trimiterea unei scrisori din partea celor zece ambasadori prin care cereau eliberarea filantropului Osman Kavala. El a fost închis fără acuzații pentru presupusa sa implicare în lovitura de stat eșuată din 2016, în care o facțiune a forțelor armate a încercat să preia puterea de la Erdogan.

Apoi 300 de oameni au murit, peste 2.000 au fost răniți și zeci de mii de soldați, judecători sau profesori au fost arestați și excluși pentru presupusa lor loialitate față de omul de afaceri expatriat Fethullah Gülen, care a fost acuzat de planificarea revoltei.

Ambasadorii au trimis scrisoarea, la a patra aniversare de la arestarea lui Kavala, care în 2013 era deja pus sub acuzare pentru finanțarea și organizarea protestelor antiguvernamentale din Piața Taksim. În scrisoare, ambasadorii au subliniat că neregulile din dosar "aruncă o umbră asupra respectului pentru democrație, statul de drept și transparența sistemului judiciar turc".

Timp de decenii, Kavala și-a folosit averea pentru a promova dezvoltarea societății civile turce și este considerat o figură-cheie în democratizarea țării după lovitura de stat din 1980. Grupurile pentru drepturile omului condamnă întemnițarea sa și au încurajat Curtea Europeană de Justiție (CEDO) să inițieze proceduri împotriva Turciei, care ar putea duce la expulzarea acesteia din organism.

Erdogan consideră că trimiterea scrisorii este un atac la adresa independenței țării sale și a deschis o criză diplomatică fără precedent cu aliați istorici din Occident. La un miting la Eskişehir cu mii de susţinători, el a declarat: "am dat instrucţiunea imediată de a declara pe aceşti zece ambasadori persona non grata". Deocamdată, țările occidentale implicate nu au răspuns ofensei, în ceea ce văd ca o încercare a liderului turc de a le implica în treburile lui interne.

Potrivit "New York Times", Administrația Biden a fost cea care a condus inițiativa, în conformitate cu politica pe scară largă a Casei Albe de a denunța public statele care comit încălcări ale drepturilor omului. În ultimii ani, Erdogan a avut dispute acerbe cu Washingtonul, în special pentru sprijinul său pentru o facțiune kurdă din nordul Siriei, clasificată drept grup terorist de către Turcia.

Răspunsul agresiv la scrisoarea diplomaților este văzut ca o încercare de a întări figura pusă sub semnul întrebării a lui Erdogan - a cărui popularitate este la cel mai scăzut nivel istoric - și de a distrage atenția de la căderea lirei turcești, care a scăzut vertiginos la 20%.

Ca remediu, președintele turc a ordonat Băncii Centrale a țării să scadă dobânda cu două puncte, cu o creştere totală care ajunge acum la 16%. "În acest fel intenționează să scadă costul creditelor și să întărească economia internă, dar este o simplificare a marii probleme pe care o pune inflația. Odată cu măsurile adoptate, lira va continua să se umfle, populația își va schimba economiile în dolari, iar investitorii străini vor părăsi țara", a prezis Erdal Yalcin, profesor la Universitatea de Științe Aplicate din Constanza (Germania), în declarații pentru Deutsche Welle.

Yalcin consideră că guvernul este izolat politic, înstrăinat de societate și fără planuri de a face față scăderii popularității sale. "Își propune să impulsioneze narațiunea conform căreia forțele străine încearcă să dăuneze economiei, creând în același timp un cerc vicios. Exportul de produse va fi mai ieftin, dar Turcia importă foarte mult în energie sau în sectorul agroalimentar".

Săptămâna aceasta, lira a stabilit un alt record istoric negativ, pierzând 6% din valoarea sa față de euro. Până în acest an, a pierdut 20% din valoarea sa față de dolar, ceea ce a provocat un efect de domino în economia internă. În acest context, investitorii se întreabă dacă mai este cazul să-și menţină acțiunile într-o monedă a cărei valoare este imprevizibilă.

După îndepărtarea a trei guvernatori de la Banca Centrală în doar doi ani și jumătate, opoziția și companiile străine strigă din cauza lipsei de independență a instituției. Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Popular Republican, consideră că Erdogan "conduce țara către foamete" și că acțiunile sale echivalează cu "o trădare a națiunii".

În piețele stradale și magazine, indicatoarele de preț se schimbă aproape zilnic. Un comerciant din Istanbul a declarat pentru Al Jazeera că "oamenii cumpără cantități mari, pentru că știu că produsele vor fi mai scumpe săptămâna viitoare".

Pensionarii sunt foarte îngrijorați în faţa incertitudinii menținerii mijloacelor de trai, iar o tânără a declarat că "nu pot cumpăra nici măcar o Coca-Cola pentru că este în continuă scumpire, din cauza creșterii valorii dolarului față de liră". În cea mai mare parte a țării, chiriile au crescut cu până la 50% , iar cei care câștigă salariul minim de aproximativ 3.500 de lire (378 de dolari) cu greu își pot plăti facturile lunare.

Traducerea: Rodezia Costea/RADOR.