Efectele crizei asupra sistemului de sănătate din Italia
Aproximativ 20% dintre italieni au renunţat la servicii medicale din cauza crizei economice.
Articol de Gabriela Pentelescu, 22 Decembrie 2009, 20:18
Raportul unui institut de cercetări sociologice din Italia arată că tratamentele cu plată şi medicamentele necompensate nu mai sunt accesibile cetăţeanului de rând.
Raportul atrage atenţia că în aceste condiţii, sistemul public de sănătate va fi tot mai solicitat şi riscă chiar să-şi atingă limitele fără finanţări suplimentare.
Din cauza crizei economice, un italian din cinci a fost nevoit anul acesta să renunţe la vizitele medicale, în mod deosebit la cele de la stomatolog.
Într-un raport privind starea de sănătate a populaţiei se arată că sunt tocmai cetăţenii cu puţine resurse financiare cei care au nevoie cel mai mult de un dentist.
Cum însă costurile nu sunt acoperite de către sistemul public de sănătate, mulţi sunt nevoiţi să se lase păgubaşi. O astfel de situaţie nu se înregistra în Italia de ani buni.
Cei mai afectaţi sunt cei care locuiesc în centrul şi în sudul Peninsulei, zone în care efectele actualei crize economice au fost mult mai severe. În acelaşi raport a fost realizat şi un fel de portret-robot al italianului obligat să renunţe la vizitele medicale de specialitate şi anume: acesta are între 45 şi 64 de ani, trăieşte într-un oraş mare şi are un nivel de şcolarizare scăzut.
Totodată, spitalele au fost anul acesta pline de bătrâni, adică circa 40% din totalul pacienţilor au fost pensionari.
Statisticile mai arată şi faptul că în anul 2009, în jur de 35% dintre italieni s-au adresat sistemului sanitar public pentru a obţine diferite examene medicale, dar şi aici sunt probleme, întrucât listele de aşteptare pentru analize sunt lungi. De exemplu, pentru o ecografie sau o tomografie se pot aştepta două sau chiar trei luni.
E drept că pacientul plăteşte doar un tichet aproape simbolic, uneori nici măcar 10% din cât costă într-o structură privată, însă dacă listele de programări sunt atât de lungi, este evident că mulţi sunt nevoiţi să renunţe.
Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu medicamentele care nu sunt compensate. Circa 20% au preferat să ia mai puţine medicamente decât să le plătească din propriul buzunar.